CONTACTsociologie

Str. Gheorghe Caşu, Nr. 32, bloc 5, MD-2009, Chişinău
T:  +373 22 73-82-70
F:  +373 22 28-70-33
E:  fsas.usm@gmail.com
W:
http://usm.md/assf

PREZENTARE

Facultatea Sociologie Asistenţă Socială îşi are originile în anul 1993 când au fost înmatriculaţi primii studenţi la specialitatea sociologi în cadrul facultăţii de Filosofie si Psihologie. In anul 2001 Facultatea de Filosofie şi Psihologie şi-a schimbat denumirea în Facultatea de Filosofie, Psihologie, Sociologie, iar in luna decembrie a aceluiaşi an a fost reorganizată în Facultatea de Asistenţă Sociala, Sociologie si Filosofie. Din anul 2008 denumirea facultăţii este Sociologie şi Asistenţă Socială.

Corpul profesoral-didactic al facultăţii include 32 cadre didactice titulare, inclusiv: 2 doctori habilitaţi şi 10  doctori în ştiinţe.

Facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială (FSAS) a USM pregăteşte specialişti solicitaţi de transformările sociale actuale atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional la următoarele specialităţi de bază: Sociologie şi Asistenţă Socială.Actualmente la facultate îşi fac studiile peste 700 de studenţi la ciclul I (licenţă) şi ciclul II (masterat). Formarea specialiştilor se realizează la facultate în conformitate cu standardele europene şi internaţionale.

Misiunea Facultăţii constă în implementarea programelor educaţionale şi de cercetare racordate la standardele internaţionale în domeniul sociologiei şi asistenţei sociale, în corespundre cu cerinţele pieţii muncii.

Asistența Socială a Persoanelor cu Dizabilităţi are drept sarcină aprofundarea cunoştinţelor studenților privind situația persoanelor cu dizabilităti. Prin intermediul disciplinei date, studentul va avea posibilitatea de a însuşi modele de integrare a persoanelor cu dizabilităti, metode specifici de lucru în dependență de gradul şi forma dizabilităţii. Cunoştinţele şi practica acumulate în cadrul cursului îi vor da posibilitatea studentului de a-şi dezvolta competenţele de lucru şi intervenție în vederea susţinerii persoanelor cu dizabilităţi şi dezvoltării planului de asistenţă şi suport în incluziunea socială a acestora.

Ca disciplină ştiinţifică, Fundamente socio-juridice ale medierii este structurată pe două module de învăţare: conflictul ca fenomen social, cuprinzând cadrul ştiinţific al conceptului de conflict şi conceptele aferente lui, geneza şi taxonomia conflictului, structura şi procesul conflictului, ciclurile şi fazele conflictului, analiza şi diagnosticul situaţiei conflictuale; metodele de rezolvare a conflictelor şi medierea ca formă de intervenţie şi soluţionare a conflictului, ce include caracteristicile şi funcţiile medierii, etapele procesului de mediere, strategii fundamentale ale medierii, tactici şi sarcini strategice în mediere. Acest curs, destinat studenţilor, îşi propune să le formeze capacitatea de a identifica conflictele, de a le înţelege motivul, structura, contextul, ca în consecinţă să poată media conflictele.

Gerontologia  sociala ofera stundetilor capacitatea de a se adapta la situatia actuala prin diminuarea indiferentei fata de persoanele varstnice, prin diminuarea discriminarii fata de aceasta categorie de persoane.

Un viitor specialist din domeniul social (sociolog, asistent social, politolog, lucrător din administraţia publică etc.) inevitabil se va ciocni în activitatea sa cu situaţii în care va fi necesar de a prelucra cantităţi mari de date, culese prin diferite metode (în rezultatul cercetării sociologice, preluate din anuare statistice sau diferite rapoarte, descărcate din Internet etc.). În aceste situaţii pot veni în ajutor metodele statistice de prelucrare a datelor, în mare măsură − descriptive, care permit  reducerea datelor, determinarea unor indicatori mai simpli, uşor de înţeles şi de analizat etc.

Cursul propus oferă o introducere în utilizarea programului SPSS pentru prelucrarea şi analiza statistică elementară a datelor din domeniul social (elemente de statistica descriptivă) în scopul obţinerii diferitor indicatori integraţi ce vor ajuta la analiza proceselor, evenimentelor, situaţiilor etc.

Familia ca obiect de cercetare, poate fi investigată prin aplicarea convergentă a metodelor cantitative şi a celor calitative. Disciplina „Metode calitative de cercetare a vieţii de familie” are drept scop analiza metodelor calitative de cercetare care pot fi aplicate în studiul vieţii de familiei, prin prisma analizei şi interpretării datelor. În urma audierii cursului studenţii vor obţine cunoştinţe teoretice şi practice asupra metodelor calitative de cercetare: tehnica interviului, metoda focus grup, metoda observaţiei şi a modalităţilor de interpretare a datelor obţinute cu ajutorul acestora metode.  Acelaşi timp, masteranzii vor fi ghidaţi în desfăşurarea unor studii individuale cu aplicarea metodelor însuşite şi prezentarea unor rapoarte de interpretare a datelor.  Nu în ultimul rând, masteranzii vor obţine cunoştinţe şi li se vor forma deprinderi de a prelucra, interpreta şi prezenta datele unei cercetări calitative şi de a redacta un raport de cercetare. 

Cursul procese demografice în societatea contemporana îşi propune să iniţieze, documenteze şi să formeze competenţe în acest domeniu studenţilor specialităţii de asistenţă socială si sociologie. Aceştia vor cunoaşte specificul ştiinţei demografice, vor valorifica rolul deosebit pe care-l are populaţia şi procesele demografice în dinamica socială, vor discuta importanţa cunoaşterii situaţiei demografice pentru activitatea lor profesională. Cursul dat este axat pe următoarele dimensiuni: sistemul informativ demografic şi modalităţile de evidenţă a populaţiei, fenomenele demografice (mortalitatea, natalitatea, nupţialitatea, divorţialitatea, migraţia, morbiditatea) şi prognizele şi politicile demografice.

Prin orele de curs şi participarea la discuţiile din carul seminarelor studenţii vor însuşi cunoştinţe în domeniul demografiei, îşi vor dezvolta aptitudinile lor de a înţelege, explica sistemul informativ demografic, structura populaţiei, efectivul şi repartizarea teritorială a acesteia, fenomenele şi procesele demografice din societatea contemporană. Populaţia este un sistem demografic relativ autonom, aflat în interdependenţă cu sistemul social, respectiv studenţii îşi vor forma competenţe de analiză a fenomenelor şi proceselor demografice, atât din perspectiva analizei demografiei pure, cât şi din cea a sociologiei populaţiei.

Curriculum-ul este destinat studenţilor specialităţii „Asistenţă socială” si "Sociologie". 

Disciplina Psihosociologia vîrstelor are menirea de-a evidenţia dimensiunile psihosociale esenţiale ale vîrstei ca parte componentă a procesului de organizare şi simbolizare a creşterii, maturităţii şi îmbătrînirii caracteristice indivizilor din orice societate. Psihosociologia vîrstelor se  concentrează cu precădere asupra principalelor probleme sociale determinate de tranziţiile fundamentale ale cursului vieţii, încercînd să evalueze şi să soluţioneze teoretic şi operaţional dificultăţile adolescenţilor, crizele maturităţii şi evenimentele care marchează îmbătrînirea ş.a.

Destinaţia cursului este de a forma la studenţi o viziune clară asupra etapelor psihociale a ciclului uman de viaţă, capacitatea de a percepe independent esenţa întrebărilor, de a aplica cunoştinţele sociologice în domeniul asistenţei sociale.

Acţiunea socială promovează autonomia şi protecţia persoanei, coeziunea socială, exercitarea atributelor de cetăţean, prevenirea şi combaterea discriminării. Ea răspunde evaluării continue a nevoilor şi aşteptărilor tuturor grupurilor sociale, în special ale persoanelor cu handicap, ale celor vîrstnice, ale familiilor şi persoanelor vulnerabile, ale celor sărace sau în stare de precaritate, prin punerea la dispoziţia lor a serviciilor sociale,  aprestaţiilor în bani sau natură. Astfel de acţiuni sunt realizate de către ăersoane fizice, instituţii autorizate private şi de stat.

Acţiunea socială se subordonează interesului general şi utilităţii sociale, putînd consta în: evaluarea şi prevenirea riscurilor sociale informarea, investigarea, conselierea, orientarea, medierea; protecţia administrativă sau juridică a copiilor, familiilor şi tinerilor, a persoanelor cu handicap, a persoanelor în vîrstă şi a celor aflaţi temporar în dificultate etc.

Cursul oferă  viitorilor specialişti o imagine de ansamblu asupra domeniului în care îşi propun să activeze. Astfel,  studenţii  vor  cunoaşte structura sistemului de asistenţă socială în Republica Moldova, specificul instituţiilor de asistenţă socială, diferite sisteme de acţiune socială centrate pe categorii de beneficairi, să evalueze serviciile sociale din comunităţi concrete din perspectiva acţiunii lor asupra bunăstării indivizilor, să analizeze situaţia beneficiarilor sistemului de asistenţă socială în cadrul diferitelor sisteme de acţiune socială.

 

Constituind unitatea fundamentală a societăţii, familia şi problemele sale a reprezentat un obiectiv central de reflexie şi analiză a spiritualităţii umane şi a politicii sociale. Iar aproximativ de un secol ea focalizează şi atenţia mai multor discipline ştiinţifice: juridice (dreptul familiei), economice (în special bugetele de familie), psihologice (tensiunile din cadrul familiei şi strategiile de rezolvare a lor) etc. De regulă, studiile întreprinse asupra familiei sunt de natură interdisciplinare, multidisciplinare sau transdisciplinare, adică de tip integrativ. În acest context, cursul pune accentul pe perspectivele de conceptualizare a familiei, tipurile de familie, rolul şi funcţiile familiei în societatea contemporană.

Pentru a înţelege complexitatea cercetării vieţii de familie este necesar de a cunoaşte multitudinea de concepte cu care se vehiculează în circuitul ştiinţific. Din această perspectivă concepţia strategică a cursului se axează pe următoarele tendinţe fundamentale:

  • · abordarea familiei la nivel macrosociologic (familia concepută ca instituţie socială,

locul şi rolul ei în ansamblul societăţii şi relaţiile cu alte instituţii) şi la nivel microsociologic (structurile şi procesele din interiorul grupului familial);

  • · abordarea familiei din perspectiva paradigmelor de cercetare a vieţii de familie,

integrând date din mai multe discipline ştiinţifice (demografie, antropologie, economie, psihologie socială, drept etc.);

  • · elucidarea principalelor metode şi tehnici sociologice de cercetare a vieţii de familie;
  • · reliefarea politicilor sociale privind familia şi copilul.

Disciplina Sociologia vîrstelor are menirea de-a evidenţia dimensiunile sociale esenţiale ale vîrstelor ca parte componentă a procesului de organizare şi simbolizare a creşterii, maturităţii şi îmbătrînirii caracteristice indivizilor din orice societate. Sociologia vîrstelor se  concentrează cu precădere asupra principalelor probleme sociale determinate de tranziţiile fundamentale ale cursului vieţii, încercînd să evalueze şi să soluţioneze teoretic şi operaţional dificultăţile adolescenţilor, crizele maturităţii şi evenimentele care marchează îmbătrînirea ş.a.

Destinaţia cursului este de a forma la studenţi o viziune clară asupra etapelor ciclului uman de viaţă, capacitatea de a percepe independent esenţa întrebărilor, de a aplica cunoştinţele sociologice în domeniul asistenţei sociale.

I.       PRELIMINARII 

Transformările contradictorii ce au loc în secolul globalizării înaintează necesitatea cunoaşterii profunde a teoriei sociale, a paradigmelor prin care se poate pătrunde în esenţa proceselor sociale contemporane. În acest context, disciplina Sociologia generală oferă o viziune de ansamblu asupra vieţii sociale, al organizării şi dinamicii societăţii globale, studiul subsistemelor din care se compune societatea globală şi al relaţiilor cu subsistemele acesteea. Actualmente este conştientizat faptul că chiar şi cele mai bune legi şi politici publice nu pot avea succes, dacă nu sunt axate pe o cunoaştere profundă a mecanismului funcţionării vieţii sociale -  domeniu de cercetare şi explicare a ştiinţei sociologice. Disciplina Sociologie generală este prezentată ca o disciplină ştiinţifică multiplu structurată, din care se desprind două niveluri distincte: sociologia ca teorie generală a socialului, cuprinzînd teoria sistemului social, a acţiunii sociale, a organizării sociale, şi sociologia ca teorie a diferitelor componente, subsisteme ale societăţii globale, incluzînd reţelele sociale, cultura, fenomenele sociale ş.a. Destinaţia cursului este de a forma la studenţi o gîndire analitică, capacitatea de a pătrunde de sine stătător în esenţa întrebărilor, de a aplica cunoştinţele sociologice în domeniul asistenţei sociale.