ă aspecte caracteristice ale activităţilor desfăşurate de greci în marele sectoare ale vieţii colective – mitologie, artă, filosofie, politică şi relaţia omului grec cu divinitatea, natura, ceilalţi, cu el însuşi. Reunită în consideraţii generale despre natura umană această tematizare ne ajută să realizăm că de la antici la moderni s-a schimbat întreaga lume, inclusiv omul, care nu a rămas cel care a fost nici în felul lui specific de a fi, nici în raporturile sale cu ceilalţi.
ilor anului II, specialitatea Filosofie.
Predarea disciplinei are ca obiectiv realizarea unei imagini veridice a filosofiei contemporane occidentale, evocarea şi valorificarea acelor sisteme de gândire contemporane care până nu demult erau supuse unei analize unilaterale. Având în vedere imposibilitatea cuprinderii întregii filosofii contemporane într-un tablou unic, predarea se va realiza prin prezentarea principalelor orientări şi gânditori. Filosofia contemporană fiind o reflecție asupra experiențelor reale ale conştiinţei umane, căutărilor sensului acestor experienţe şi a unităţii spiritului uman va ghida tânărul specialist printre numeroasele probleme pe care le generează mediul social contemporan.
Predarea se va baza pe unitatea şi complementaritatea logicului şi istoricului, a studiului sistematic al filosofiei şi a studiului ei istoric.
Limba de predare – limba română.
Disciplina“Istoria filosofiei (pe perioade)” este predată studenților anului II de studii, specialitatea Filosofie.
Tehnologii didactice în predarea filosofiei. Didactica specialității
Pornind de la sensul etimologic al esteticii vom află că estetic înseamnă sensibil. Având în vedere acest aspect vom putea surprinde cu ușurință necesitatea și actualitatea esteticii pentru studenți. Mediul sensibil se determină, în primul rând, ca un câmp fenomenal în care obiectele lumii se fac disponibile pentru o conștiință capabilă să le perceapă. În al doilea rând, ideile, trăirile și dorințele unui individ sau a unei comunități pot fi surprinse și ele într-o formă sensibilă de manifestare. Dat fiind acest fapt, am risca să fim acuzați de pripă dacă am reduce toată estetică la domeniul artei. Mai mult decât atât, întreținerea unui raport continuu cu lumea presupune un mediu de manifestare în care sunt preluate varii moduri de comportare ale indivizelor într-o societate. Acest comportament este accesat atât de operarea sa estetică, în care acesta se face sensibil, accesibil pentru alții, cât și de operarea sa etică, în care își fac loc diverse modele de raportare la alteritate. Fiind puse sub semnul analizei critice aceste modele de manifestare și comportament vor fi însușite și asimilate de studenții ce vor beneficia de audierea acestui curs de Etică și Estetică.
Metode Calitative în Cercetarea Socială definește conținutul conceptelor: știință, cunoaștere științifică/cercetare științifică, instituționalizarea științei, clasificarea științelor. Ele oferă o analiză schimbărilor teoretice și metodologice ce s-au produs în dezvoltarea istorică a științei. În baza cunoașterii acestora studenții vor înțelege legitimitatea logicii constituirii principiilor metodologice în Epistemologie: simplității, corespunderii, incomensurabilității teoriilor și complementarității metodelor. Cunoștințele obținute de studenți vor contribui la formarea tabloului științific adecvat funcționării și dezvoltării științei contemporane, reprodus în orientările mutaționiste, constructiviste și analitice. Cunoașterea critică a valabilității și limitelor epistemologice ale orientărilor respective, servesc specialiștilor, pregătiți în cadrul Departamentului, drept bază teoretică a implicării în cercetări inter și transdisciplinare, devenite astăzi imperativ-metodologic. Lecțiile practice în cadrul modulului își propun să prezinte detaliat modalitățile de efectuare a cercetărilor calitative, ca scop fiind familiarizarea studenților anului II de la specialitatea Antropologie cu cele mai importante metode și tehnici de cercetare socială.
Disciplina “Filosofia românească în sec. al XX-lea” este un curs de studiere a trăsăturilor caracteristice şi specificului filosofiei româneşti din sec. al XX-lea, a celor mai principali gânditori şi orientări filosofice din această perioadă, evidenţiind similitudinile şi deosebirile în viziunile lor, influenţele şi confluenţele de idei dintre filosofia românească din sec. XX şi filosofia europeană şi indicându-se rolul şi importanţa filosofiei naţionale în educarea spiritului patriotic şi umanist. Sunt studiate operele celor mai reprezentativi gânditori români din sec. al XX-lea: Constantin Stere, Constantin Rădulescu – Motru P. P. Negulescu, Ion Petrovici, Mircea Florian, D. D. Roşca, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica.
Obiectivele principale ale acestui curs constau în cunoașterea contextului social - istoric care a favorizat dezvoltarea gândirii filosofice româneşti în sec. XX, a trăsăturilor caracteristice şi specificului filosofiei româneşti din sec. al XX-lea, în evaluarea sistemelor filosofice studiate, identificând stilurile de filosofare și importanța lor. În rezultatul studierii acestei discipline studenții vor putea să comunice informaţii despre filosofia românească şi problemele contemporane ale ei atât specialiştilor cât şi tuturor celor ce doresc să cunoască patrimoniul spiritual naţional; vor avea capacități să elaboreze proiecte de cercetare în domeniul filosofiei româneşti.
Limba de predare a disciplinei este limba română.
Disciplina “Filosofia românească în sec. al XX-lea” este predată studenților anului II de studii, specialitatea Filosofie.
Cursul de Pragmatică discursivă se integrează în Modulul desciplinar Tehnici și Practici Persuasie și vine cu scopul de a furniza studenților înțelegerei și practici de a menaja o tipologie vastă de discursuri în formate diverse, indeosebi Discursul Publicitar, de a corela idei în diverse culturi.
Disciplina Teorii si Practici ale Persuasiunii este predestinată studenților de la Filosofie și Antropologie cu scopul de a dezvolta abilități de Inteligențăs socială specifică actelor de influență. Aceste abilități sunt necesare pentru construirea strategiilor de comunicare publicitară sau organizare a diverselor activități sociale: Concerte, Festivaluri sau reuniuni culturale.
Cursul conține subiecte teoretice legate de fenomenul religiei, teme de istorie a diverselor religii din Preistorie până în prezent cu un accent special pe religiile mondiale și problemele confesionale din interiorul fiecărei religii, precum și probleme legate de eclesiologie, liturgică, dogatică etc.
În rezultatul studierii modululuio studenţii trebuie să cunoască esenţialele concepţii ale religiilor lumii; să poată prin metoda comparării să delimiteze esenţialele asemănări şi deosebiri existente între principalele curente religioase, precum şi să explice esenţa diferitor religii existente.
Studierea disciplinei va fi realizată prin audierea de către studenţi a prelegerilor, studierea de sinestătătoare a unor teme, prin realizarea unor lucrări de control , teze de an şi de licenţă, prin studierea individuală a izvoarelor istorice şi a bibliografiei recomandate.