Cursul de Filosofie (cu predare in limba română) este destinat studenților de la alte facultați, in calitate de disciplina umanistică și presupune o introducere în istoria filosofiei precum și o analiză a problemelor filosofice generale. Cursul dezvăluie subiectul filosofiei, conținutul și funcțiile sale esențiale, elucidează rolul și semnificația filosofiei în activitățile cotidiene. Unul din obiectivele centrale ale acestui curs este dezvoltarea gândirii critice și expunerea propriilor viziuni. Beneficiarii cursului sunt studenții anului I ai USM.
This course of Philosophy aims to develop students' general philosophical consciousness, by introducing them into historical, conceptual and problematic situations from the evolution’s perspective of human thinking. The course was designed to higher education formative requirements, in line with the European standards imposed by the Bologna Process. The curriculum combines historical and systematic aspects, naturally following the internal logic of philosophy, thus pursuing the historical evolution of philosophical thinking. The philosophy course is a comprehensive and methodological basis for the theoretical and practical study of the evolution of socio-human disciplines.
Cursul universitar Istoria culturii și civilizației europene este destinat studenţilor de la facultățile cu profil umanistic, de științe politice, sociale și ale comunicării şi are drept scop de bază formarea unei concepţii ştiinţifice despre importanţa şi semnificaţia culturii și civilizației europene. De asemenea, cursul orientează spre formarea unei viziuni asupra principalelor coordonate ale culturii europene şi al specificului evoluţiei sale în raport cu alte civilizații.
Курс основ философии является необходимым, в рамках подготовки студентов, изучающих современные науки. Предмет изучения большинства наук, а также особенности методов современной науки, происходят, а, в большинстве случаев, прямо проистекают из логики, теории познания, онтологии и др. философских дисциплин.
Основная цель данного курса -- формирование знаний, умений и навыков, основанных на ясном понимании научной методологии, основы которой полностью представлены в данном курсе.
Основное содержание курса направлено на выработку у слушателей четких представлений о способах решения исследовательских задач, сформулированных в научных терминах. А также на выработку способности выявления нарушения законов научной методологии, как в речевых актах (обсуждениях, дискуссиях, выступлениях), так и в различных исследованиях.
Курс основан на авторских исследованиях в данной области, а также на исследованиях зарубежных авторов.
Stagiile de practică constituie o etapă importantă în formarea profesională iniţială în domeniul
educaţional şi asigură realizarea principiilor fundamentale ale procesului de formare profesională şi
dinamica procesului de însuşire a comportamentului profesional.
Stagiile imprimă funcţionalitate şi valoare aplicativă cunoştinţelor şi abilităţilor formate pe
parcursul anilor de studii. Ca parte integrantă a procesului educaţional, reprezintă un segment de
interferenţă dintre procesul de studii şi activitatea profesională.
Stagiile de practică constituie o etapă importantă în formarea profesională iniţială în domeniul
educaţional şi asigură realizarea principiilor fundamentale ale procesului de formare profesională şi
dinamica procesului de însuşire a comportamentului profesional.
Stagiile imprimă funcţionalitate şi valoare aplicativă cunoştinţelor şi abilităţilor formate pe
parcursul anilor de studii. Ca parte integrantă a procesului educaţional, reprezintă un segment de
interferenţă dintre procesul de studii şi activitatea profesională.
Cursul universitar Istoria culturii și civilizației europene este destinat studenţilor de la facultățile cu profil umanistic, de științe politice, sociale și ale comunicării, anul I şi are drept scop de bază formarea unei concepţii ştiinţifice despre importanţa şi semnificaţia culturii și civilizației europene. De asemenea, cursul orientează spre formarea unei viziuni asupra principalelor coordonate ale culturii europene şi al specificului evoluţiei sale în raport cu alte civilizații.
Interdependența dintre educația formală, nonformală şi informală este relevată prin conţinuturile disciplinei Educaţia complementară, care reliefează interacţiunea acestor forme ale educaţiei ce nu sunt reciproc excluse, dar interacţionează şi se completează reciproc. De regulă, educaţia nonformală se află într-un raport de complementaritate cu educaţia formală. Raportul dintre educaţia nonformală şi cea formală este unul de complementaritate, atât sub aspectul conţinutului, cât şi în ceea ce priveşteformele şi modalităţile de realizare.
Educaţia nonformală valorifică activitatea de instruire și educație organizată în afara sistemului de învăţământ, dar şi în interiorul acestuia sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în proiectarea unor acţiuni educaţionale, care asigură realizarea corelaţiei
subiect/educator – obiect/educat la niveluri de flexibilitate complementare în raport cu resursele pedagogice formale.
Disciplina Educaţia complementară contribuie la formarea specialistului în domeniul educaţional, ceea ce implică, pe de o parte, cunoaşterea tipului uman solicitat de societatea contemporană - personalitate cu spirit de iniţiativă, capabilă de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajarea pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate, şi modalităţile de dezvoltare a ei – în contextul formal-nonformal-informal, pe de altă parte.
Pedagogiaeste știința fundamentală din cadrul științelor educației, care studiază esența și trăsăturile fenomenului educațional, scopul și sarcinile educatției, valoarea și limitele ei, conținutul, principiile, metodele și formele de desfășurare a proceselor educaționale.
Statutul pedagogiei de știință a educației reflectă complexitatea obiectului de cercetare (activitatea de formare și dezvoltare permanentă a personalității umane) analizat din diferite perspective istorice și metodologice.
În cadrul pedagogiei se subscriu patru științe esențiale ale educației:
- Teoria generală a educației
- Teoria generală a instruirii
- Teoria și metodologia curriculum-ului
- Teoria și metodologia cercetării pedagogice
Cursul Etica şi Estetica va permite acumularea unui set de cunoştinţe ce vor facilita
evaluarea etică şi estetică a lumii şi autoevaluarea competenţelor personale în materie de bine şi
frumos. Pentru ca etica să devină utilă studenţilor sunt necesare două premise: arta de a dirija
pasiunile şi dorinţa de a le îndrepta spre scopuri nobile. Studiul eticii va permite înţelegerea
temeiurilor apariţiei diverselor fenomene culturale şi sociale, precum şi a esenţei morale a
omului. Acestea vor contribui la o ierarhizare întemeiată a valorilor morale în raport cu mediul
de viaţă şi creaţie precum şi în raport cu arealurile culturale studiate. Studiul esteticii va oferi
oportunitatea descifrării dinamicii valorice a percepţiei sensibile de la o epocă la alta, de la unele
culturi la alte culturi. Aceasta va facilita proiecţia şi elucidarea mediului spirirula în care
activează şi creează oamenii. Combinaţia „Etica şi estetica” nu e întâmplătoare, deoarece
aprofundarea simţului moral şi estetic îl va ajuta pe student să-şi dezvolte capacităţile de
percepţie a Binelui şi a Frumosului,
Limba de predare a disciplinei este limba română.
În rezultatul audierii acestui curs studenţii vor însuși abilităţi de analiză, sinteză,
generalizare a fenomenelor ce au loc în cadrul realităţii social-politice, iar studiul acestei
discipline normative va contribui atât la pregătirea profesională a specialiștilor, cât și la
constituirea convigerilor morale și estetice.
Acest curs se adresează tuturor celor ce doresc să se iniţieze în Etică și Estetică.
Economia este o știință fundamentală în totalitatea științelor economice. Apariția și evoluția științelor economice a contribuit la dezvoltarea relațiilor de producție, repartiție, schimb și consum a bunurilor economice. Cunoașterea proceselor și fenomenelor economice care au loc în societate permit de a elabora măsuri complexe privind perfecționarea sistemului economic actual din Republica Moldova, de a diminua consecințele fenomenelor negative cum ar fi: inflația, șomajul, crize economice etc.
Scopul disciplinei constă în expunerea principalelor etape de dezvoltare a științelor economice, prezentarea sistemului de legi și categorii economice utilizate în economie, evidențierea principalelor categorii și legi economice utilizate în diverse ramuri ale economiei naționale și mondiale.
Cursul universitar „Economie”, curs opțional, are ca scop fundamentarea aparatului categorial economic necesar pentru formarea unei conştiinţe economice a viitorului specialist cu gîndire raţională în toate domeniile, precum şi pentru studierea altor discipline de specialitate la frontieră cu ştiinţele fundamentale. Conţinutul cursului dat relevă fundamentele mecanismului de funcţionare a economiei, desemnează conceptele privind relaţiile şi raporturile din viaţa economică reală, fenomenele şi procesele ce ţin de activitatea economică.
Limbile de predare-romănă.
Cursul Psihologie generală este conceput pentru studenții anului I, secția cu frecvență redusă. Scopul acestui curs este de a iniția studenții în aspectele teoretice și practice ale psihologiei. Abilităţile obținute în urma audierii cursului de psihologie vor asigura succesul în activităţile viitorilor profesionişti, în adaptarea lor la noile circumstanţe ale mediului, precum şi integrarea lor optimă în societatea contemporană.
Cursul Etica şi Estetica va permite acumularea unui set de cunoştinţe ce vor facilita evaluarea etică şi estetică a lumii şi autoevaluarea competenţelor personale în materie de bine şi frumos. Pentru ca etica să devină utilă studenţilor sunt necesare două premise: arta de a dirija pasiunile şi dorinţa de a le îndrepta spre scopuri nobile. Studiul eticii va permite înţelegerea temeiurilor apariţiei diverselor fenomene culturale şi sociale, precum şi a esenţei morale a omului. Acestea vor contribui la o ierarhizare întemeiată a valorilor morale în raport cu mediul de viaţă şi creaţie precum şi în raport cu arealurile culturale studiate. Studiul esteticii va oferi oportunitatea descifrării dinamicii valorice a percepţiei sensibile de la o epocă la alta, de la unele culturi la alte culturi. Aceasta va facilita proiecţia şi elucidarea mediului spirirula în care activează şi creează oamenii. Combinaţia „Etica şi estetica” nu e întâmplătoare, deoarece aprofundarea simţului moral şi estetic îl va ajuta pe student să-şi dezvolte capacităţile de percepţie a Binelui şi a Frumosului.
Pedagogia este o ştiinţă socioumană, care are ca obiect de studiu dimensiunea funcţional-structurală a educației, abordabilă metodologic din perspectiva finalităţilor specifice care vizează formarea-dezvoltarea personalităţii umane prin valorificarea corelaţiei educator – educabil, conform unor principii şi legităţi specifice care reglementează desfăşurarea fenomenelor educaţionale, la nivel de sistem şi de proces.
Особая форма общественного сознания и познания мира, вырабатывающая систему знаний о фундаментальных принципах и основах человеческого бытия, о наиболее общих сущностных характеристиках человеческого отношения к природе, об-ществу и духовной жизни во всех их основных проявлениях. Философия является теоретическим ядром мирововоззрения, она стремится рациональными средствами создать предельно обобщенную картину мира и места человека в нем. Истори-ческое развитие Философии постоянно вносит мутации в культуру, формируя новые варианты, новые потенциально воз-можные линии динамики культуры. Многие выработанные Философией идеи транслируются в культуре, которые в опреде-ленных условиях социального развития получают свою мировоззренческую актуализацию. На их основе могут создаваться религиозные, этические, политические учения, публицистика и эссеистика, которые наполняют эмоциональным содержани-ем понятийные философские конструкты, вносят в них конкретные жизненные смыслы, постепенно превращая их в новые мировоззренческие основания культуры.