Prelegere la Tema 5

 

5.1  Falsul informatic.

 

Prin Legea nr. 6 din 02.02.2009[1] Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001[2]. În conformitate cu art. 7 al Convenţiei, Republica Moldova s-a angajat să  adopte măsurile legislative şi alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracţiune, potrivit dreptului său intern, introducerea, modificarea sau ştergerea ilegală a datelor informatice ori pentru restricţionarea ilegală a accesului la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice. O Parte va putea condiţiona răspunderea penală de existenţa unei intenţii frauduloase sau a unei alte intenţii delictuale.

Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la art.260⁵  CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la încrederea publică în siguranţa şi fiabilitatea sistemelor informatice, la valabilitatea şi autenticitatea datelor informatice, a întregului proces modern de prelucrare, stocare şi tranzacţionare automată a datelor de interes oficial sau privat.

Obiectul imaterial al infracţiunii examinate îl reprezintă datele informatice autentice. Conţinutul noţiunii „date informatice” a fost realizat în contextul analizei infracţiunii prevăzute la art.260² CP RM. Prin urmare, utilizăm aceiaşi noţiune realizată în contextul anterior.

Totodată vom menţiona că datele informatice ce nu corespund adevărului constituie produsul infracţiunii prevăzute la art.260⁵  CP RM şi nu obiectul ei imaterial.

Victima infracţiuni poate fi după caz, fie o persoană fizică sau una juridică, ce a fost prejudiciată sau căreia i s-au produs consecinţe juridice (de ordin financiar, moral ori social) în urma contrafacerii datelor informatice.

Latura obiectivă a infracţiunii de fals informatic are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă ce poate să se manifeste în acţiunea de introducere, modificare sau ştergere ilegală a datelor informatice ori de restricţionare ilegală a accesului la aceste date; 2) urmările prejudiciabile – obţinerea de date informatice necorespunzătoare adevărului; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.

Prin urmare acţiunea prejudiciabilă se poate exprima prin următoarele patru modalităţi normative ce au un caracter alternativ:

1) introducerea ilegală a datelor informatice;

2) modificarea ilegală a datelor informatice;

3) ştergerea ilegală a datelor informatice;

4) restricţionarea ilegală a accesului la datele informatice.

Listă este exhaustivă şi, astfel,  nu poate include şi alte modalităţi de exprimare.

Latura subiectivă a infracţiunii de fals informatic se caracterizează prin vinovăţie sub forma intenţiei directe. Motivele infracţiunii pot fi dintre diferite: interesul material; interesul „sportiv”; motivele huliganice; răzbunare; ură; invidie; ură socială, naţională, rasială sau religioasă etc.

Scopul infracţiunii prevăzute la art.260⁵ CP RM este special: scopul de utilizare a datelor necorespunzătoare adevărului în vederea producerii unei consecinţe juridice. Datele sunt susceptibile să producă consecinţe juridice, dacă sunt apte să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice, creând drepturi şi obligaţii.

În prezenţa oricărui alt scop fapta nu poate fi calificată în conformitate cu art.260⁵ CP RM.

Subiectul infracţiunii de fals informatic este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. Persoana juridică nu poate fi subiect al acestei infracţiuni.

 

5.2  Frauda informatică.

 

Prin Legea nr. 6 din 02.02.2009[3] Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001[4]. În conformitate cu art. 8 al Convenţiei, Republica Moldova s-a angajat să  adopte măsurile legislative şi alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracţiune, potrivit dreptului său intern, fapta intenţionată şi fără drept de a cauza un prejudiciu patrimonial unei alte persoane: a) prin orice introducere, alterare, ştergere sau suprimare a datelor informatice; b) prin orice formă care aduce atingere funcţionării unui sistem informatic, cu intenţia frauduloasă sau delictuală de a obţine fără drept un beneficiu economic pentru el însuşi sau pentru altă persoană.O Parte va putea condiţiona răspunderea penală de existenţa unei intenţii frauduloase sau a unei alte intenţii delictuale.

Din conţinutul dispoziţiei art.260⁶ CP RM, reţinem  două variante-tip de infracţiuni şi o singură circumstanţă agravată de infracţiune.

Prin urmare, prima variantă-tip de infracţiune, prevăzută la alin.(1) art.260⁶ CP RM, se manifestă în următoarele acţiuni prejudiciabile: introducerea, modificarea sau ştergerea datelor informatice, în restricţionarea accesului la aceste date ori în împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă aceste acţiuni au cauzat daune în proporţii mari.

Circumstanţa agravată de infracţiune, reţinută la lit.a) alin.(2) art.260⁶ CP RM, presupune că infracţiunea prevăzută la alineatul (1) este săvârşită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală.

A doua variantă-tip de infracţiune, prevăzută la lit.b) alin.(2) art.260⁶ CP RM, se manifestă în acţiunea prejudiciabilă: introducerea, modificarea sau ştergerea datelor informatice, în restricţionarea accesului la aceste date ori în împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă a cauzat daune în proporţii deosebit de mari.

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale cu privire la integritatea patrimoniului unei persoane, atunci când prezenţa respectivei persoane în spaţiul cibernetic se cuantifică într-un anumit volum de date stocate într-un sistem informatic sau vehiculate într-o reţea.

Obiectul imaterial al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.260⁶ CP RM îl reprezintă datele informatice. Conţinutul noţiunii „date informatice” a fost definit în cadrul analizei infracţiunii specificate la art.260² CP RM. Astfel,  facem uz de explicaţiile corespunzătoare.

Victimă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.260⁶ CP RM este persoana al cărei interes patrimonial a fost prejudiciat prin acţiunea făptuitorului.

Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.260⁶ CP RM are următoarele semen obligatorii: 1) fapta prejudiciabilă ce se poate manifesta în acţiunea de introducere, modificare sau ştergere a datelor informatice, de restricţionare a accesului la aceste date sau de împiedicare în orice mod a funcţionării unui sistem informatic; 2) urmările prejudiciabile – daunele în proporţii mari; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.

Deduce din conţinutul normative enunţat că, acţiunea prejudiciabilă prevăzută la alin.(1) art.260⁶ CP RM poate să se exprime în următoarele cinci modalităţi normative cu caracter alternativ:

1) introducerea ilegală a datelor informatice;

2) modificarea ilegală a datelor informatice;

3) ştergerea ilegală a datelor informatice;

4) restricţionarea ilegală a accesului la datele informatice;

5) împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic.

Listă este exhaustivă şi nu poate include alte modalităţi de exprimare normativă or învinuirea poate să se axeze doar în limita acestor cinci.

Latura  subiectivă  a  infracţiunii  prevăzute  la  alin.(1)  art.260⁶  CP  RM  se  caracterizează  prin vinovăţie sub forma intenţiei directe. În cele mai dese cazuri, motivul infracţiunii date se exprimă în interesul material.

Scopul infracţiunii specificate la alin.(1) art.260⁶ CP RM este special -  scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul. În prezenţa oricărui alt scop fapta nu poate fi calificată în conformitate cu alin.(1) art.260⁶ CP RM. Pentru calificarea faptei în baza alin.(1) art.260⁶ CP RM nu contează dacă scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul a fost sau realizat. 

Faptul dacă se urmăreşte obţinerea beneficiului material pentru făptuitorul însuşi sau pentru o altă persoană nu este relevant în planul calificării faptei conform alin.(1) art.260⁶ CP RM. Ulterior, această circumstanţă poate fi luată în considerare la individualizarea pedepsei.

Subiectul  infracţiunii  prevăzute  la  alin.(1)  art.260⁶  CP  RM  poate fi  persoana  fizică  responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. Persoana juridică nu poate fi subiect al infracţiunii în cauză.

După cum am remarcat mai sus, circumstanţa agravantă este prevăzută la lit.a) alin.(2) art.260⁶ CP RM. Menţionăm că trăsăturile acesteia au fost descrise în cadrul analizei infracţiunilor examinate anterior.

Deosebirea esenţială şi şi singura dintre infracţiunea prevăzută la lit.b) alin.(2) art.260⁶ CP RM şi infracţiunea consemnată la alin.(1) art.260⁶ CP RM constă în mărimea daunelor produse. Astfel, în cazul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.260⁶ CP RM, valoarea pagubei pricinuite depăşeşte 2500 unităţi convenţionale. În contrast, în ipoteza infracţiunii prevăzute la lit.b) alin.(2) art.260⁶ CP RM, valoarea pagubei pricinuite depăşeşte 5000 unităţi convenţionale.