La 29 ianuarie 2000 la o întâlnire extraordinară a Conferinţei Părţilor la Convenţia privind diversitatea biologică (Montreal, Canada), a fost adoptat Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea. Acest document la nivel global reglementează activităţile legate de asigurarea unui nivel adecvat de protecţie pentru siguranţa transferului, manipulării şi utilizării organismelor modificate genetic rezultate din biotehnologiile moderne şi care pot avea efecte imprevizibile asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând de asemenea cont de riscurile pentru sănătatea umană şi concentrându-se în special asupra mişcării lor transfrontaliere. Semnarea Protocolului a fost calificată drept un pas semnificativ prin faptul că el asigură cadrul internaţional de reglementare pentru reconcilierea necesităţilor respective de comerţ şi protecţie a mediului în privinţa industriei biotehnologice. Astfel, Protocolul creează un mediu favorabil pentru aplicarea ecologică a biotehnologiei moderne, ceea ce permite utilizarea echitabilă a beneficiilor din potenţialul oferit de biotehnologie, minimizând în acelaşi timp riscurile pentru mediu şi sănătatea umană.
Mechanism de Schimb de Informaţii pentru Biosecuritate (BCH) a fost stabilit ca un mecanism internaţional pentru informarea tuturor Părţilor Protocolului despre utilizarea casnică şi plasarea pe piaţă a OMG-rilor, despre mişcarea transfrontalieră pentru uzul direct ca hrană sau furaj, sau pentru prelucrare; pentru facilitarea schimbului ştiinţific, tehnic, ecologic şi legal al informaţiei şi experienţei cu privire la OMG-ri şi pentru promovarea şi facilitarea conştientizării, educaţiei şi participării publicului cu privire la transfer, păstrare şi utilizare a OMG-rilor (Art.20 al Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea).
Republica Moldova a ratificat Convenţia privind diversitatea biologica în la 16 mai 1995 (Hotărârea Parlamentului nr. 457-XIII) şi Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la 11.10. 2002 (Legea nr. 1381-XV) . În conformitate cu angajamentele luate, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale întreprnde mai multe măsuri în vederea implementării prevederilor acestor documente internaţionale. În special, au fost elaborate şi aprobate Primul Raport Naţional privind diversitatea biologică, Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni în domeniul diversităţii biologice, Legea privind securitatea biologică (Nr. 755-XV din 21.12.2001). La momentul actual Republica Moldova întreprinde paşi concreţi întru fortificarea capacităţilor în domeniul securităţii biologice prin dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate şi contribuie la procesul de conştientizare a populaţiei privind problemele în cauză.
Guvernul Republicii Moldova a constituit Comisia Naţională pentru Securitatea Biologică care este abilitată cu funcţia de luare a deciziilor şi autorizării activităţilor legate de utilizarea organismelor modificate genetic. Ca act normativ de aplicare a Legii privind securitatea biologică a fost aprobat Regulamentul privind autorizarea activităţilor legate de obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic. Legea şi Regulamentul stipulează reglementări asupra utilizării în condiţii izolate, introducerii deliberate în mediu, introducerii deliberate pe piaţă, cât şi importul/exportul organismelor modificate genetic.
Prin decizia Miniştrilor Ecologiei şi Resurselor Naturale şi al Educaţiei a fost constituit Centrul pentru Securitate Biologică, care va efectua testări ale GMO şi evaluarea adiţională, după necesitate, a securităţii mostrelor, şi a riscurilor potenţiale ale organismelor modificate genetic asupra mediului şi sănătăţii.
Cadrul Naţional pentru Securitate Biologică (CNSB) este o îmbinare de politici, instrumente juridice, administrative şi tehnice, care urmează a fi dezvoltate pentru asigurarea unui nivel adecvat de protecţie în domeniul securităţii transferului, manipulării şi utilizării organismelor modificate genetic ce rezultă din biotehnologiile moderne şi care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, pentru a preveni riscurile asupra sănătăţii umane.
