“Mecanisme integrative de control a organismelor vii” este ştiinţa care studiază structura şi funcţiile sistemului nervos. Mecanisme integrative de control a organismelor vii cercetează procesele fiziologice din organism, interdependenţa dintre ele şi dependenţa lor de condiţiile de existenţă ale organismului. Neurologia ca ştiinţă studiază logica vieţii, dezvoltarea normală şi funcţionarea organismului uman, stabilitatea lui faţă de mediul extern, comportarea adaptativă în procesele emoţionale şi de gândire, atenţie, vorbire.
Organismul uman se comportă ca un sistem deschis, autoreglat şi adaptat la necesităţile variabile ale materiei vii. Viaţa poate fi considerată ca o formă superioară de mişcare a materiei, rezultată prin evoluţie şi caracterizată prin metabolism, autoreproducere, autoreglare şi adaptare la condiţiile variabile ale mediului extern şi intern. La baza sa stau procese fizico-chimice şi biologice de o complexitate deosebită. Sănătatea reprezintă relaţia armonioasă între structuri şi funcţii ca rezultat a echilibrelor homeostatice şi capacităţii de adaptare la mediu.
Capacitatea de apărare, adaptare şi rezistenţă a organismului uman la variaţiile mediului intern sau extern fiind limitată, diversele agresiuni sau suprasolicitări pot determina alterarea stării de sănătate sau homeostază şi instalarea bolii.
Acest curs gravitează raportul dintre stratul neuronal şi activitatea funcţională şi se ocupă de studiul funcţiilor superioare ale omului.
Disciplina „Mecanisme integrative de control a organismelor vii” este predată în limba română, beneficiarii acestui curs fiind studenţii anului II, ciclul Masterat, de la specialitatea Ştiinţe Biologice Aplicate.
Cursul urmăreşte cunoaşterea de către masteranzi a biologiei, ecologiei, biotehnologiei și bazelor genetice ale acesteia, însuşirea tehnicilor de detecție, conservare şi studiere a organismelor noi modificate, cunoaşterea importanţei lor economice dar și a bazelor prevenirii riscurilor prezentate de organismele modificate genetic asupra ecosistemelor naturale, forestiere, acvatice, cât și asupra sănătății umane. Cunoaşterea acestei discipline în contextul cerinţelor contemporane pune la dispoziţia viitorului specialist instrumente utile în asigurarea securităţii biologice, prevenirii efectelor adverse asupra biodiversităţii, mediului dar şi asupra sănătăţii umane în contextul dezvoltării durabile. Vor fi studiate bazele legale internaționale în domeniul securității biologice.