Respectarea drepturilor omului în dreptul penal - 90
Semestrul II

Cursul Respectarea drepturilor omului în dreptul penal implică o studiere temeinică a principiilor directorii de aplicare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului de către Curtea Europeană, a drepturilor garantate de Convenţie şi asigurarea respectării lor de către autorităţile statului în dreptul penal naţional.


Drept penal european
Semestrul II

Necesitatea armonizării cadrului normativ național, inclusiv în materie penală, la standardele Uniunii Europene a devenit o prioritate pentru Republica Moldova (și nu doar). Din această perspectivă, disciplina „Drept penal european” pune accentul, între altele, pe stabilirea limitelor de intervenție a Uniunii Europene în domeniul de reglementare a dreptului penal, astfel încât faptele prejudiciabile să fie incriminate și pedepsite în mod efectiv, cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei. 

Unități de conținut:

Tema 1. Aspecte generale privind dreptul penal european

Tema 2. Armonizarea legislaţiei penale naţionale cu cea a Uniunii Europene

Tema 3. Principiile dreptului penal european

Tema 4. Dreptul penal material european

Tema 5. Dreptul penitenciar european

Tema 6. Cooperarea europeană în materie penală

Tema 7. Protecţia drepturilor omului în cadrul dreptului penal european

 

 

 

 

Drept penal european. Master (90 credite)
Semestrul II

Dreptul penal european este conturat ca un domeniu în care Uniunea Europeană are influență cu caracter normativ asupra dreptului penal substanțial la nivel național, dar și asupra cooperării dintre statele membre. Dacă adineaori competențele în materia dreptului penal substanțial reveneau în exclusivitate legiuitorului în ordine națională, atunci odată cu consolidarea și extinderea Uniunii Europene unele dintre competențele sale se exercită de comun cu statele membre. Având în vedere dimensiunea transfrontalieră a unor infracțiuni, adoptarea unor măsuri de drept penal la nivel european devine imperioasă în prevenirea formelor grave de criminalitate. Necesitatea armonizării legislației penale în spațiul european ar trebui să contribuie la realizarea unei culturi juridice comune a Uniunii Europene în materie de combatere a  criminalității, care se adaugă la, dar nu substituie, tradițiile juridice naționale, și are un impact pozitiv asupra încrederii reciproce dintre sistemele judiciare ale statelor membre. Pornind de la acest deziderat, este demarat procesul de elaborare a unei  politici penale europene clare, care să permită UE să determine când, cum şi dacă este necesară recurgerea la măsuri de drept penal în vederea unei mai bune aplicări a politicilor.

Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a oferirii statutului de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova urmărește să promoveze cooperarea în domeniul libertății, securității și justiției, în scopul consolidării statului de drept și respectării drepturilor fundamentale.

Competențele profesionale acumulate în cadrul disciplinei vor permite distingerea și soluționarea  situațiilor la nivel practic și normativ privind categoriile de infracțiuni  legiferate de UE, precum și de evaluare a nivelului de apropiere a legislației naționale penale la legislația UE. Cunoașterea hard law-ului și a soft law-ului european devine treptat o necesitate pentru domeniile de profesionalizare care vizează domeniul justiției, libertății și securității. Misiunea curriculum-ului este de a impune înțelegerea structurală, sistemică și de substanță a ordinii juridice penale europene pentru a fi implementată în ordinea juridică penală națională.

Victimologie, Masterat, 90 credite
Semestrul II

Victimologia este o nouă direcție de investigare a fenomenului criminalității din perspectiva victimei infracțiunii. definiţie, istoricul apariției și evoluția victimologiei ca știință, obiectul de studiu, metode şi tehnici de cercetare şi teoriile ce explică din perspectiva biologică, psihologică sau sociologică comportamentul victimal – disciplina implică o bună cunoaştere a problemelor teoretice şi practice privind procesul de victimizare și victimitate, a experienţei legislative naţionale şi străine, precum şi a tendinţelor pe care instituţia statutului juridico-penal (procesual-penal) al victimei infracţiunii le înregistrează în noile condiţii.