Cursul de IREC conține următoarele subiecte de abordare:
- Introducere la obiectul de studiu. Izvoare și istoriografie
- Cadrul general de dezvoltare a României interbelice. Evoluția socioeconomică
- Viața politică în România interbelică. Evoluția regimului politic de la democrație la dictatură
- Politica externă a României în anii 1918–1940
- Cultură și spiritualitate în România interbelică
- RASS Moldovenească (1924–1940)
- România în anii celui de-al Doilea Război Mondial
- România în anii 1944–1989: regim politic, procese socioeconomice, culturale, relații internaționale
- RSS Moldovenească (1944–1989): regimul politic, procesele socioeconomice și cultural-spirituale
- Prăbușirea dictaturii comuniste în România (decembrie 1989. Procesul democratizării. România în Uniunea Europeană
- Republica Moldova după proclamarea independenței (1991)
Cursul Basarabia: geneza unui concept politico-teritorial este dedicat studenților anului II ciclul licență de la Departamentul Istoria Românilor și Arheologie, a Facultății de Istorie și Filosofie, USM. Prin intermediul cursului se urmărește familiarizarea studenților cu geneza și evoluția conceptului de Basarabia, atribuit după 1812 teritoriilor răsăritene a spațiului românesc, anexate la Imperiul Rus. De asemenea o atenție aparte în cadrul cursului se va acorda studierii literaturii istorice, propagandistice și de publicistice dedicate problemei Basarabiei, începând cu jurnalele de călătorie scrise încă înainte de anexarea respectivei regiuni la Rusia, precum și a scrierilor/descrierilor realizate de reprezentanții autorităților ruse a regiunii în perioada țaristă, iar odată cu dezvoltarea școlii istorice românești, alături de alte chestiuni dedicate trecutului spațiului românesc apar și lucrări dedicate regiunii dintre Prut și Nistru. Odată cu realizarea Marii Uniri din anul 1918 spre numărul lucrărilor dedicate regiunii respective care mai bine de un secol a fost ruptă de la Moldova, care aveau menirea de a familiariza societatea românească cu specificul acestui teritoriu. O atenție aparte va fi acordată în curs literaturii istorice și propagandistice sovietice care abordează chestiunea Basarabiei, care nu s-a împăcat cu actul Sfatului Țării din anul 1918. Într-un final, în cadrul cursului va fi pusă în discuție chestiunea modului tratării problemelor dedicate Basarabiei după anul 1918, în Republica Moldova, Ucraina, România, Federația Rusă și la nivel universal.
Disciplina „ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE„ este un curs centrat pe studierea ideilor filosofice a celor mai principale şcoli şi orientări filosofice, a celor mai mari gânditori din perioada antică, medievală, renascentistă, modernță și contemporană, evidenţiind cadrul istoric care le-a determinat apariția și dezvoltarea, etapele evoluţiei și importanța pentru contemporaneitate. Studierea „ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE„ are un rol important în formarea tânărului specialist deoarece îl învaţă să ajungă la o înțelegere a rădăcinilor și izvoarelor gândirii filosofice și a culturii în ansamblu, să evalueze sistemele filosofice, stilurile de filosofare, să compare diferite paradigme filosofice în evoluția lor, să poată evidenţia tangenţele şi deosebirile, precum şi continuitatea dintre ideile filosofice la diferite etape de dezvoltare. În consecinţă, studenții vor putea aprecia rolul ideilor filosofice ca momente esenţiale în evoluţia spiritului uman, aportul filosofilor, şcolilor şi orientărilor filosofice la dezvoltarea culturii umanității şi vor elabora sinteze proprii şi manifesta discernământ în opţiuni.
Cursul Transnistria: geneza unui concept politico-teritorial este dedicat studenților anului III ciclul licență de la Departamentul Istoria Românilor și Arheologie, a Facultății de Istorie și Filosofie, USM. Prin intermediul cursului se urmărește familiarizarea studenților cu geneza și evoluția conceptului de Transistria, atribuit convențional teritoriilor de la răsărit de râul Nistru, incluse de-a lungul istoriei în sfera de influență și în componența unor entități statale precum cnezatele medievale rusești, Hoarda de Aur, Ducatul Lituanian, Recipsopolita, și în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea anexate la Imperiul Rus. De asemenea o atenție aparte în cadrul cursului se va acorda studierii literaturii istorice, propagandistice și de publicistice dedicate problemei Transnistriei, începând cu jurnalele de călătorie scrise încă înainte de anexarea respectivei regiuni la Rusia, precum și a scrierilor/descrierilor realizate de reprezentanții autorităților ruse a regiunii în perioada țaristă. Odată cu dezvoltarea școlii istorice românești, în special în perioada dintre cele două conflagrații mondiale, alături de alte chestiuni dedicate trecutului spațiului românesc apar și lucrări de referință la regiuniea Bugo-Nistrenă. Lucrările date aveau menirea de a familiariza societatea românească cu specificul acestui teritoriu, cu pătrunderea elementului romanic oriental în acest areal începând cu Evul Mediu. O atenție aparte va fi acordată în curs literaturii istorice și propagandistice sovietice care abordează chestiunea Transnistriei, care nu s-a împăcat cu actul Sfatului Țării din anul 1918, când Basarabia s-a unit cu România. Spațiul transnistrean a fost folosit în calitate de cap de pod pentru a promova politicile și pretențiile față de teritoriul pruto-nistrean. Într-un final, în cadrul cursului va fi pusă în discuție chestiunea modului tratării problemelor dedicate genezei și dezvoltării conflictului de pe Nistru, în care a fost antrenată Republica Moldova la sfârșitul anilor 80 începutul anilor 90 ai secolului trecut. Astfel tratând și studiind cursul de față studenții vor avea posibilitatea de a-și crea o viziuni asupra rolului și locului în istorie a teritoriilor de la est de Nistru.
Acest curs este destinat studenţilor anului III a Facultăţii de Istorie şi Filosofie.
Cursul este destinat studenților Facultății de Istorie și Filosofie, având drept obiectiv central familiarizarea aprofundată cu evoluția proceselor civilizaționale din bazinul Mării Negre în epoca antică. Studierea tematicii propuse va contribui la înțelegerea impactului, pe care l-au avut civilizațiile greacă, persană, romană și bizantină asupra popoarelor autohtone din regiune.
Cursul este destinat studenţilor anului III de la Facultatea de Istorie şi Filosofie
Disciplina Istoriografia (Istoria Românilor în Epoca Contemporană) este destinată studenților anului III de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și are drept scop evidențierea principalelor curente istoriografice referitoare la istoriei românilor din 1918 și până în prezent.
Conținutul disciplinei prevede cunoașterea cercetătorilor consacrați, a școlilor științifice referitoare la istoria românilor în intervalul de timp menționat, România interbelică, formarea RASS Moldovenești/RSS Moldovenești și evoluția istorică a acestor entități spațiale, România în al Doilea Război Mondial, România postbelică, istoria recentă a României și a Republicii Moldova.
Mai mult ca în alte perioade istorice, cea contemporană a fost aservită politicului. În cunoştinţă de cauză, Mihail N. Pokrovski (1868–1932), persecutat de Iosif V. Stalin, (1878–1953) avea să precizeze că „istoria este politica timpului prezent aruncată în trecut”.
În prezent, istoricul din spațiul românesc are posibilitate să cerceteze și să fie autorul unor studii științifice fără a fi obstrucționat de cenzură. În exercitatea „meseriei de istoric” (după formula consacrată a istoricului francez Marc Bloch), în plină explozie a lumii virtuale, cea mai mare barieră devine autocenzura. Totodată, istoricul preocupat de segmental terminal al istoriei nu trebuie să uite că „cel mai prost judecător al epocii contemporane este contemporanul însuşi” (Vasile Cristian).
În cadrul disciplinei, studenții urmează să însușească principalele curente/școli, tendințe științifice.
Disciplina Istoriografia (Istoria Românilor în Epoca Contemporană) se predă în limba română.