Cursul dat reprezintă o sinteză dinamică a fiecărei societăţi în care se include specificitatea culturală şi definesc civilizaţiile. Cele mai recente perspective din domeniul discursului istoric şi antropologic se referă la promovarea unei imagini novatoare şi globale asupra trecutului având în vedere modurile în care oamenii percep lumea înconjurătoare, cum se văd ei însă, pe ceilalţi precum şi sistemul de valori în funcţie de care îşi modelează atitudini, comportamente, reacţie, într-un cuvînt, paradigma mentală specifică unui anumit timp istoric. Istoria mentalităţilor, ca metodologie a cercetărilor structurale, civilizaţionale şi sociale a devenit o metodologie a cunoaşterii istorice prin preluarea temelor şi metodelor specifice antropologiei şi etnologiei, care pune accentul pe analiza gândirii şi a gesturilor colective referitoare la viaţă şi la moarte, a credinţelor, ritualului şi a simbolisticii culturale. Conţinuturile cursului sunt racordate problemele legate de clasificareşi diferenţierea mentalităţilor, mentalitatea şi sistemele de valori, impactul ideologic asupra mentalităţilor, mentalităţile imperiale şi coloniale ş.a
Scopul principal al cursului este relevarea locului central pe care în ansamblul social îl ocupă diferenţele dintre diversele grupuri care evoluează în societate. Aplicarea cunoștințelor obținute pot fi valorificate prin abordarea interdisciplinară cu privire la înțelegerea schimbărilor produse în societatea contemporană cu privire la raportul dintre guvernare și mase, locul și rolul elitelor, în special a celor aflate la putere
Scopul principal al cursului “Gender, religie, diversitate” este studierea relaţiilor de gen în raport cu religia, politica, educaţia, economia în aspect sincronic şi diacronic, evidenţierea eventualelor forme de discriminare pe criteriu de gen şi a metodelor de excludere a acestora, determinarea rolulului legislaţiei R.Moldova în reglementarea relaţiilor dintre genuri.
Cursul Analiza acţiunii comunicative în Relaţii Publice vizează totalitatea activităţilor comunicative, mai exact, procesul de aplicare în diverse domenii a practicilor şi tehnicilor de argumentare şi persuasiune, fie în cadrul activităţii serviciului de Relaţii cu publicul, fie în publicitate, fie în campanii electorale. Raportul argumentare/persuasiune este analizat sub aspect istoric şi din perspectiva necesităţilor comunicaţionale, dictate de intenţionalitate şi context. Actualmente, comunicarea publică este dominată tot mai intens de persuasiune. Forţa în ascensiune a persuasiunii, deseori în detrimentul argumentării – de regulă, asociate demersului corect şi onest, impune o radiografiere atentă, imparţială şi echidistantă a impulsurilor ofensive ale persuasiunii în diverse domenii – publicitate, lobby, advocacy etc.
Vor fi definite conceptele de bază: morală, etică, jurământ al specialistului, cod deontologic etc., expusă evoluţia normelor morale, argumentat specificul normelor etico-morale în dependenţă de nivelul socio-cultural al societăţii precum și specificul eticii cercetării sociale. Se va argumenta necesitatea respectării normelor etico-morale în procesul didactic şi de cercetare, importanţa respectării Codului deontologic pentru activitatea eficientă a comunităţilor ştiinţifice.
În cadrul disciplinei Tematizare și problematizare în antropologia și filosofia contemporană”
vor fi predate un șir de teme care țin de principalele teoretizări și problematizări în antropologia
și filosofia contemporană. Astfel, masteranzii vor studia condiția umană ca refențial în filosofie
și antropologie. În egală măsură vor analiza înțelesul relațional al subiectivității umane. Unul
dintre obiectivele acestui curs este de a a analiza corelația cunoștințelor teoretice cu abilitatea de
a le pune în practică în domeniul antropologiei și filosofiei. Vor fi analizate critic contribuțiile
științelor socio-umane. La finalul studierii cursului studenții vor putea să identifice și să
definească conceptele principale cu privire la principalele teoretizări și problematizări în
domeniul antropologiei și filosofiei contemporane, vor putea să descrie subiectivitatea umană
din perspectiva individualismului și relaționalismului. Masteranzii vor putea să abordeze faptul
cum are loc modelarea sinelui în cadrul experienței sociale. În cadrul acestui curs studenții vor
evalua contribuțiile antropologiei și filosofiei. Finalitățile cursului în cauză vor contribui la
faptul ca studenții să își dezvolte anumite competențe profesionale, se va identifica însușirea și
asumarea respectării valorilor comunităților științifice, comunitare în activitatea profesională
nemijlocită. Disciplina Tematizare și problematizare în antropologia și filosofia contemporană”
va fi predată masteranzilor de la specialitatea Filosofie, Antropologie și Management cultural,
În cadrul disciplinei ”Tematizarea și problematizarea filosofiei” vor fi predate un șir de teme
care țin de principalele teoretizări și problematizări ale filosofiei. Astfel, masteranzii vor studia
condiția umană ca refențial în filosofie. În egală măsură vor analiza înțelesul relațional al
subiectivității umane. Unul dintre obiectivele acestui curs este de a a analiza corelația
cunoștințelor teoretice cu abilitatea de a le pune în practică în domeniul filosofiei. Vor fi
analizate critic contribuțiile științelor socio-umane. La finalul studierii cursului studenții vor
putea să identifice și să definească conceptele principale cu privire la principalele teoretizări și
problematizări în domeniul filosofiei contemporane, vor putea să descrie subiectivitatea umană
din perspectiva individualismului și relaționalismului. Masteranzii vor putea să abordeze faptul
cum are loc modelarea sinelui în cadrul experienței sociale. În cadrul acestui curs studenții vor
evalua contribuțiile filosofiei. Finalitățile cursului în cauză vor contribui la
faptul ca studenții să își dezvolte anumite competențe profesionale, se va identifica însușirea și
asumarea respectării valorilor comunităților științifice, comunitare în activitatea profesională
nemijlocită. Disciplina Tematizarea și problematizarea filosofiei” va fi predată masteranzilor de
la specialitatea Filosofii contemporane.
Modulul de Antropologia instituţională oferă o viziune şi înţelegere a identităţii etnoculturale bazată pe teoriile şi conceptele sociologiei şi antropologiei. Dorim să formăm la studenţi o înțelegere a proceselor sociale, politice și culturale din Europa şi nu doar, vom aborda teme ce vizează integrarea şi conflictul, includerea şi excluderea indivizilor în societăţile multietnice, vom interpreta variatele aspecte ale relaţiilor interpresonale şi intergrupuri, relaţii ce implică diferenţa etnică. Direcțiile de cercetare pe care le propunem studenților sunt: - Probleme de etnosociologie, etnodemografie, etnopsihologie în studiul relațiilor etnice; - Organizaţiile obşteşti şi problemele dezvoltării etnoculturale; - Identitatea în zonele de frontieră etc. Vom analiza acele metode care pot fi aplicate în studiul problematicii etnice, vom elabora instrumentele necesare etc. Vom aplica metoda cercetare-acțiune, studiul de caz, analiza de conținut, sondajul de opinie etc. în studiul etniilor. Limba de predare a cursului este limba română. Beneficiarii cursului sunt masteranzii anului I, programul Filosofie, Antropologie și Management cultural.