Schimbările socio-economice contextuale solicită un nou profil de competenţă, un nou tip de specialist din perspectiva formării / dezvoltării competenţelor de cercetare ştiinţifică în acest domeniu. Ca tip special de cercetare ştiinţifică, cercetarea psihologică tinde spre o explicaţie şi o înţelegere normativă fenomenelor psihice.
Promovarea cercetării ştiinţifice în cadrul universitar asigură reglarea – autoreglarea permanentă a curriculum-ului şi a procesului de învăţământ prin inovaţiile proiectate şi realizate în jurul unui nucleu informaţional-decizional, bazat pe cunoştinţe ştiinţifice.
Statistica aplicată în psihologie şi pedagogie este un domeniu de cuantificare ce studiază fenomenele psihologice implicate în colectivități, folosind tehnicile matematice pentru a surprinde diferite legități și a înțelege corect fenomenul studiat. Acest curs oferă masteranzilor elementele organizării unei investigații proprii, principiile analizei datelor obținute, precum și premizele receptării și înțelegerii studiilor publicate. Statistica le va ajuta masteranzilor să pătrundă, prin mijloace științifice, în amplul și complexul domeniu al fenomenelor psihologice și pedagogice, adoptând o metodologie de cunoaștere centrată pe aspecte cantitative și pe metode de explicație. Această disciplină se adresează masteranzilor care vor utiliza metodele statistice învățate în cercetările științifice și tezele de masterat.
Cursul Psihodiagnostiăpregătireametodologicăaviitorilorspecialiştiîndomeniulpsihologieimunciișiorganizaţionale. El se centrează pe utilizarea instrumentelor diagnostice la selectarea și angajarea personalului, evaluarea performanței și a integrității individualeaangajaţilor, analiza postului și erorile de evaluare, evaluareaeficienţeiprogramelordetraining.
Transformările operate în domeniul învăţământului, declanşate în mod firesc din nevoia de schimbare, au ajuns tot mai mult să fie regândite din perspectiva compatibilizării sistemului de educaţie cu cel european, a integrării noastre educaţionale – treaptă necesară unei integrări politice, economice, valorice etc. În acest context, calitatea învăţământului a devenit conceptulcheie al politicilor educaţionale, aceasta pentru că are o semnificaţie strategică şi determină, prin finalităţile sale, îmbunătăţirea calităţii vieţii. Educaţia de calitate are dimensiunile şi demersurile sale, a căror realizare necesită aplicarea unui sistem de management educaţional eficient. Însă, după cum demonstrează cercetările, dar şi practica educaţională, în învăţământ există o criză de manageri de performanţă, chiar dacă în ultima perioadă de timp se pot identifica noi evoluţii pozitive în ceea ce priveşte aplicarea strategiilor manageriale la nivel naţional, dar şi la cel local.
Deşi domeniul managementului educaţional se conturează ca prioritate entru politici educaţionale, problematica privind activitatea managerială, proiectarea strategică şi operaţională, comunicarea, luarea deciziilor se regăseşte la etapa incipientă de rezolvare. Rămâne în aria preocupărilor, cu statut de primordialitate, formarea iniţială a managerilor şcolari de înaltă calificare, capabili să asigure dezvoltarea învăţământului la nivel naţional şi la cel local.
Disciplina se axează pe cele mai valoroase teorii şi practici manageriale, dar şi pe teoria şi praxiologia curriculumului academic, având ca prioritate finalităţile formării profesionale iniţiale ale managerilor şcolari, proiectate conform cerinţelor psihologice, pedagogice, dar şi ale pieţei muncii.
În acest context, curriculumul reflectă tendinţele actuale în dezvoltarea curriculară şi dezvoltarea managerială în noile condiţii educaţionale şi social-economice şi are menirea de a asigura formarea profesională iniţială a managerilor şcolari prin studii superioare de masterat.
Formarea cercetătorilor ştiinţifici şi a speciliştilor în domeniul psihologiei şi pedagogiei nu poate fi eficientă în condiţiile în care schimbările socio-economice contextuale solicită un nou profil de competenţă, un nou tip de specialist din perspectiva formării / dezvoltării competenţelor de cercetare ştiinţifică în acest domeniu. Ca tip special de cercetare ştiinţifică, cercetarea psihologică şi pedagogică tinde spre o explicaţie şi o înţelegere a proceselor psihice şi activităţii de educaţie.
Promovarea cercetării ştiinţifice din perspectiva psihologiei şi pedagogiei la nivel de comunitate şi la nivelul cadrelor didactice asigură modernizarea permanentă a sistemului şi a procesului de învăţământ prin inovaţiile proiectate şi realizate în jurul unui nucleu informaţional – decizional, bazat pe cunoştinţe ştiinţifice aplicate.