Schița subiectului
-
Unități de conținut:
• Știința dreptului. Locul ştiinţei dreptului în sistemul general al științelor. Conceptul şi trăsăturile științei. Accepțiunile științei şi cerințele faţă de știință. Sistemul general al științelor. Noţiunea şi trăsăturile ştiinţei dreptului.
• Conceptul teoriei generale a dreptului. Teoria ca ştiinţă şi ca disciplină didactică.
• Apariția şi evoluția teoriei generale a dreptului.
• Obiectul de studiu al teoriei generale a dreptului.
• Baza metodologică a teoriei generale a dreptului. Metodele:logică, istorică, comparativă,sociologică,sistemică,experimentului social, metoda cantitativă, metoda prospectiva, etc.
• Locul şi rolul teoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţelor sociale şi juridice. Noțiunea şi sistemul științelor sociale. Științele juridice - componenta a științelor sociale. Sistemul științelor juridice. Interconexiunile teoriei generale a dreptului cu științele sociale: economice, politice, istorice,etc. Interconexiunile teoriei generale a dreptului cu științele juridice: teoretico-istorice,
ramurale, inter-ramurale, auxiliare şi internaționale.
• Funcţiile teoriei generale a dreptului. Funcția de cunoaștere, funcția ontologică, funcția ideologică, funcția euristică, funcția prognozării, etc.
• Teoria generală a dreptului şi practica socială. -
Unităţi de conţinut
• Însemnătatea studierii originii statului şi dreptului. Teoria generală, teoria specială, teoria particulară de apariţie a statului şi dreptului.
• Caracteristica puterii şi a normelor sociale din societatea prestatală. Hoarda, ginta (matriarhală, patriarhală), fratriile, tribul şi uniunile de triburi
• Premisele apariţiei statului şi dreptului.
• Caracteristica unor concepţii privind originea statului şi dreptului. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul statului şi trăsăturile statului.
• Dimensiunile statului.
-Teritoriul: concept, funcţii, principii;
- Populaţia.Naţiunea.Minoritatea naţională. Grup etnic. Coraportul categoriilor; ,,stat” ,,naţiune”.
- Puterea publică exclusivă (suverană). Suveranitatea.
• Legităţile dezvoltării istorice a statului. Tipul istoric de stat. Caracteristica statului la diferite etape de dezvoltare istorică.
• Scopul, sarcinile,funcţiile statului. Funcționalitatea statului.
• Formele statului.
-Forma de guvernământ si regimul de guvernământ;
-Forma organizării statale;
-Forma regimului politic
• Organizarea politico-etatică a Republicii Moldova. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi trăsăturile dreptului. Accepțiunile dreptului. Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.
• Legitățile dezvoltării istorice a dreptului. Tipurile istorice de drept.
• Scop, ideal şi finalităţi în drept.
• Valorile în drept.
• Principiile dreptului:concept, clasificare, caracteristica generală.
• Funcţiile dreptului.
• Factorii de configurare a dreptului. -
Unităţi de conţinut
• Reglementarea socială, formele ei. Reglementarea individuală, reglementarea normativă, reglementarea juridică.
• Normele sociale: concept, trăsături, clasificare, caracteristică generală.
• Corelația dreptului cu alte categorii de norme sociale:dreptul şi morala; dreptul şi obiceiurile; dreptul şi normele religioase; dreptul şi normele corporative,etc.
• Normele tehnice şi normele juridice: coraportul lor. -
Unităţi de conţinut
• Concepte şi trăsăturile normelor juridice.
•Structura normei juridice. Caracteristica generală a elementelor constitutive ale normelor juridice.
• Norma juridică şi articolul actului normativ. Modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actelor normativ.
• Clasificarea normelor juridice. Criterii de clasificare a normelor. Însemnătatea clasificării normelor juridice.
-
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi clasificarea izvoarelor dreptului.
• Caracteristica generală a izvoarelor formale ale dreptului.
- obiceiul juridic (cutuma);
-precedentul juridic sau administrativ şi practica judecatoreasca;
-doctrina juridică;
-normele religioase;
- contractul normativ-juridic;
-actul normativ- juridic: concept şi trăsături.
• Legea. Categoriile de legi. Constituţia - legea supremă a statului. Legile constituţionale. Legile organice. Legile ordinare.
• Actele normativ-juridice subordonate legii.
• Caracteristica izvoarelor dreptului Republicii Moldova. -
Unităţi de conţinut
• Teoria acţiunii dreptului. Praxiologia juridica.
• Domeniile, limitele şi coordonatele juridice de acţiune a normelor juridice.
• Timpul juridic. Acţiunea normei juridice în timp.
• Spaţialitatea juridică. Acţiunea normei juridice în spaţiu.
• Acţiunea normei juridice asupra subiecţilor.
• Acţiunea normei juridice conform obiectului de reglementare juridică. Colizii în drept şi modalităţi de confruntare a lor. -
Unităţi de conţinut
• Tehnica juridică şi tehnica legislativă.
• Principiile legiferării.
• Etapele procesului legiferării, caracteristica generală.
• Părţi constitutive şi elemente de structură ale actului normativ –juridic (legii)
• Stilul şi limbajul actului normativ-juridic.
• Sistematizarea legislaţiei. Încorporarea şi codificarea. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul sistemului de drept. Sistemul dreptului, sistemul legislativ, sistemul juridic.
• Factori ce condiţionează unicitatea normelor juridice în cadrul sistemului de drept.
• Diviziunile sistemului dreptului. Criterii de divizare.
• Ramura, subramura, instituţia juridică.
• Divizarea dreptului în drept public şi drept privat.
• Dreptul naţional şi dreptul internaţional.
• Scurta caracteristica a ramurilor de drept din Republica Moldova. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul realizării dreptului.
• Formele de realizare a dreptului.
-Respectarea dreptului;
-Executarea dreptului;
-Utilizarea(folosirea dreptului);
-Aplicarea dreptului.
• Aplicarea dreptului – formă specială de realizare a dreptului.
-Conceptul şi trăsăturile aplicării dreptului;
-Subiectele abilitate cu drept de aplicare a dreptului;
-Etapele (fazele) aplicării dreptului;
-Actele aplicative:concept, trăsături, clasificare.
• Lacunele în drept. Aplicarea dreptului prin analogie: analogia legii şi analogia dreptului. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi însemnătatea interpretării normelor juridice.
• Formele de interpretare a dreptului. Interpretarea oficială şi interpretarea neoficială. Alte forme de interpretare a dreptului.
• Metodele de interpretare a dreptului. Metoda logică. Reguli şi argumente logice de interpretare. Metoda istorică. Metoda sistemică. Metoda gramaticală. Metoda teleologică.
• Rezultatele interpretării dreptului. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi particularităţile raportului juridic.
• Premizele raportului juridic.
-Generalităţi;
- Norma juridică – premiza primară;
- Faptele juridice.
• Structura raportului juridic.
-Subiecţii raportului juridic: concept, clasificare, caracteristică generală;
-Conţinutul raportului juridic;
- Obiectul raportului juridic.
• Clasificarea raporturilor juridice. Criterii de clasificare. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi trăsăturile conştiinţei juridice.
• Structura conştiinţei juridice. Ideologia juridică şi psihologia juridică.
• Cultura juridică - parte constitutivă a culturii sociale. Cultura juridică şi conştiinţa juridică: interconexiuni.
• Interacţiunea: drept-conştiinţă juridică- cultură juridică. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul legalităţii.
• Principiile legalităţii.
• Ordinea legală - parte constitutivă a ordinii sociale.
• Legalitatea şi ordinea legală, interacţiunea lor.
• Garanţiile legalităţii şi ordinii legale.
• Disciplina: concept, categorii. Raportul disciplinei cu legalitatea şi ordinea legală. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi trăsăturile răspunderii juridice.
• Principiile răspunderii juridice.
• Temeiurile ( condiţiile) răspunderii juridice.
-fapta ilicita: concept, trăsături, clasificare;
-rezultatul produs;
- legătura cauzală a faptei ilicite cu rezultatul produs (consecinţele ei);
-vinovăţia: concept, modalităţi,caracteristică generală;
-inexistenţa circumstanțelor ce înlătură caracterul ilicit al faptei sau răspunderea juridica.
• Modalităţile (formele) răspunderii juridice. -
Unităţi de conţinut
• Conceptul şi trăsăturile statului de drept. Evoluţia conceptului statului de drept.
• Principiile statului de drept.
-Principiul separației şi colaborarea puterilor în sat;
- Principiul supremaţiei legii;
-Principiul asigurării, respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor omului;
-Principiul echitatii şi dreptății;
-Principiul asigurării independenţei puterii judecătorești;
-Principiul democratismului;
• Societatea civilă şi statul de drept.
• Problemele constituirii statului de drept în Republica Moldova.