1. În țara A, foarte puține dintre femei care solicită azil au primit o protecție pe motivul de a fi persecutate pe motiv de gen. Deciziile autorităților arată de multe ori incoerențe care par a indica o lipsă de înțelegere/percepere a problemelor care se referă la stabilirea dacă este sau nu o temere bine întemeiată de persecuție motivele legate de sex/gen. În pofida faptului, că problema în cauză a fost obiectul mai multor decizii în instanțe judiciare, nici un consens nu a fost stabilit în ce privește subiectul privind persecuția bazată pe gen și dacă acest motiv se încadrează în criteriile Convenția pentru determinarea statutului de refugiat. Violența împotriva femeilor este o chestiune destul de controversată în țară.
- Oferiți propunerea Dvs. pentru ICNUR în scopul de a promova interpretare de gen în baza Convenției din 1951?
- Analizaţi, în calitate de ofiţer de protecţie, corectitudinea acestei practici în conformitate cu standardele internaționale?
2.
Un stat care nu este parte la Convenţia din 1951 recunoaşte solicitanţii de azil din anumite state în calitate de refugiaţi, dar îi consideră pe refugiaţii din alte state drept migranţi legali. ICNUR consideră că unele persoane din al doilea grup sunt refugiaţi şi merită acordarea unei protecţii. Astfel, copiilor din primul grup li se permite să frecventeze instituţiile de învăţământ, dar copiilor din al doilea grup le este interzis acest drept.
- Determinaţi acţiunile care pot fi întreprinse pentru promovarea dreptului la educaţie a copiilor refugiaţi?
- Formulaţi poziţia Dvs., în calitate de ofiţer ICNUR, pentru copiii din al doilea grup?