Conditions d’achèvement
- I. PRELIMINARII
Fiziologia umană este domeniul ştiinţei medico-biologice care studiează funcţiile a organismului integru şi a componentelor acestuia de la sisteme de organe până la organele, precum şi legităţile adaptării la diverse condiţii al mediului ambiant sau la acţiunea diverşilor factori de origină fizică şi organică. Fiziologia umană este o disciplină biologică complexă, ce cuprinde: studierea organismelor dni perspectiva a mai multor nivele de organizare, atât în ansamblu, cât și fiecare nivel particular ( diferitele sisteme de organe, organele, țesuturile și celulele); studierea interacționării dintre un organism și mediul său; studierea funcțiilor fiziologice importante a organismelor, precum nutriție, locomoţie, reproducere, simţuri.
- II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
|
Forma de învăţământ |
Codul disciplinei |
Denumirea disciplinei |
Responsabil de disciplină |
Semestrul |
Ore total: |
Evaluarea |
Nr. de credite |
||||
|
Total |
inclusiv |
||||||||||
|
C |
S |
L |
LI |
||||||||
|
cu frecvenţă redusă |
F.03.0.016 |
Fiziologia Umană |
Corlăteanu A. |
III |
48 |
12 |
- |
24 |
12 |
E |
6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor
|
Nr. d/o |
Unităţi de conţinut |
Ore |
|||||
|
Curs |
laborator |
Lucrul individual |
|||||
|
|
|
zi |
f/r* |
zi |
f/r* |
zi |
f/r* |
|
Introducere în fiziologie. Istoricul fiziologiei. Obiective şi metode de studiu în fiziologie. Fiziologia sângelui. Plasma sanguină: structura şi funcţii. Elemente figurate: eritrocitele, leucocitele şi trombocitele - variaţii fiziologice, structura morfo-functională. Hemostaza fiziologica: hemostaza primară, coagularea, fibrinoliza. Antigenele eritrocitare; grupele sanguine, hemotransfuzia .
|
|
2
|
|
4 |
|
2 |
|
|
2. |
Fiziologia sistemului cardiovascular. Proprietăţile fundamentale ale inimii. Automatismul. Conductibilitatea. Excitabilitatea, contractilitatea şi tonusul cardiac. Ciclul cardiac şi manifestările sale, şocul apexian, zgomotele cardiace, pulsul arterial. Metodele de cercetare a activităţii cardiace. Electrocardiograma normală. . Travaliul cardiac, debitul cardiac şi metode de determinare. Reglarea nervoasa şi umorala a inimii.
|
|
2 |
|
4 |
|
2 |
|
3. |
Fiziologia respiraţiei. Ventilaţia pulmonară şi mecanica sa. Schimbul de gaze la nivelul alveolei pulmonare ; transportul de gaze în sânge. Reglarea ventilaţiei. Respiraţia internă. Respiraţia în condiţii speciale ( aviaţie, spaţiu şi subacvatic).
|
|
2 |
|
4 |
|
2 |
|
4. |
Fiziologia digestiei și metabolismul bazal. Funcţia secretorie şi motorie a intestinului. Absorbtia intestinală. Structura funcţională a glandelor salivare. Formarea salivei şi mecanismul salivo-secretor, debitul salivar. Funcţiile generale ale glandelor salivare, rolurile salivei. Digestia gastrică şi controlul funcţiilor secretori şi motori ale stomacului. Secreţia biliară; funcţiile colecistului. Rolul pancreasului exocrin şi al ficatului în digestie. Metabolismul energetic şi bazal : Homeostazia termică (termogeneza, termoliza), mecanisme de reglare.
|
|
2 |
|
4 |
|
2 |
|
5. |
Fiziologia excreţiei şi glandelor endocrine. Funcţiile rinichiului. Rolul rinichiului în epurarea organismului şi explorarea funcţionala a mecanismelor de formare a urinii. Filtrarea glomerulară. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Rolul rinichiului în menţinerea echilibului acido-bazic. Reglarea activităţii renale. Micţiunea; caracteristicile şi compoziţia urinii. Fiziologia clandelor cu secreţie internă. Hipofiza. Tiroida. Paratiroidele şi echilibrul fosfo-calcic. Glandele suprarenale. Gonadele.
|
|
2 |
|
4 |
|
2 |
|
6. |
Fiziologia Sistemului nervos central și sistemelor senzoriale. Proprietăţile centrilor nervoşi. Măduva spinării. Trunchiul cerebral. Cerebelul. Scoarţa cerebrală. Analizatorii: gustativ, olfactiv, optic şi auditiv.
|
|
2 |
|
4 |
|
2 |
|
Total |
|
12 |
|
24 |
|
12 |
|
Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de laborator
|
|
Unităţi de conţinut |
zi |
f/r* |
zi |
f/r* |
zi |
f/r* |
|
1 |
Întroducere. Fiziologia sângelui. Numărătoarea de eritrocite. Determinarea concentraţiei hemoglobinei (metode calitative şi cantitative). Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor. Numărătoarea de leucocite. Determinarea grupei sangvine şi Rh.
|
|
4 |
|
|
|
|
|
2 |
Fiziologia sistemului cardiovascular. Electrocardiograma; inregistrare. Interpretarea ECG – ului normal (analiza undelor, segmentelor, intervalelor). Pulsul arterial. Măsurarea tensiunii arteriale.
|
|
4 |
|
|
|
|
|
3 |
Fiziologia respiraţiei. Spirometria şi spirografia; Interpretarea unei spirograme normale. |
|
4 |
|
|
|
|
|
4 |
Fiziologia digestiei şi metabolismul bazal. Studierea compoziţiei chimice a sucului gastric. Influenţa bilei asupra grăsimilor.Întocmirea raţiei alimentare, Calcularea metabolismului după formula lui Ryd şi după tabelă. |
|
4 |
|
|
|
|
|
5 |
Fiziologia excreției și glandelor endocrine. Acţiunea insulinei asupra cantităţii de glucoză în sânge la şoricei. Determinarea cantităţii de zahăr în sânge la om. |
|
4 |
|
|
|
|
|
6 |
Fiziologia sistemului nervos central şi sistemelor senzoriale Studiul electroencefalografiei. Influenţa factorilor emoţionali asupra EEG. Determinarea acuităţii văzului şi a câmpului vizual. Determinarea acuităţii auditive. |
|
4 |
|
|
|
|
|
Total |
|
24 |
|
|
|
|
|
- III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
Competenţa 1. Aprecierea importanţei fiziologiei umane şi animale pentru ecologie, biologie, medicină, etc.;
-
- să stabilească interdependenţă organismului uman de condiţiile mediului ambiant;
să identifice tendinţele moderne de cercetare în domeniul fiziologiei umane;
- să identifice mecanismele de reglare a sistemelor de organe;
- să distingă caracteristicile biologice ale principalelor sistemelor vitale;
- să identifice diapazonul accesibil ale principalelor factorii ale mediului care influenţează asupra sistemelor fiziologice;
- să evalueze interacţiunea organismului cu factorii mediului înconjurător;
- să identifice indicele de bază a homeostazei;
- Competenţa 2. Interpretarea acţiunii mecanismelor de reglare a funcţiilor diferitor organe şi sisteme de organe în diferite condiţii ecologice;
- să clasifice particularităţile de activitate a sistemelor fiziologice în diverse condiţii ecologice;
- să argumenteze principalele modalităţi de acomodare a organismului în diverse condiţii ecologice;
- să stabilească tehnici eficiente de analiză, sinteză, şi valorificare a informaţiei din domeniul fiziologiei ecologice;
- să evalueze metodologie prevenirii acţiunii nocive ale factorilor de poluare a mediului argumentată din punct de vedere fiziologic;
Competenţa 3. Aplicarea metodelor eficiente de cercetare fiziologică în activităţile consacrate păstrării şi fortificării a sănătăţii omului .
-
- să stabilească rolului sistemului nervos central în diverse tipuri de acomodare;
- să argumenteze selectarea unor măsuri concrete de profilaxie în dependenţă de factorii nocivi biotici şi abiotici;
- să identifice soluţii de rezolvare a problemelor legate de avitaminoze, alimentarea neraţională.
- să evalueze tipurile de dereglare a funcţiilor sistemelor de organe în dependenţă de condiţii ecologice
- IV. OBIECTIVE GENERALE
La nivel de cunoaştere şi înţelegere
- descrierea diferite metode de cercetare utilizate în fiziologie, medicină, biochimie;
- aprecierea esenţei fiziologice a consumului alimentar raţional;
La nivel de aplicare
- descrierea mecanismelor funcţionării legăturilor aferentaţiei inverse;
- aplicarea metodele de cercetare utilizate în fiziologie, medicină, biochimie;
La nivel de integrare
- V. Unităţi de învăţare
|
Subiectul 1. Întroducere. Fiziologia sângelui |
|
|
Obiective |
Unităţi de conţinut |
|
- identificarea obiectului de studiu, obiectivele şi metode experimentale în fiziologie; - interpretarea mecanismelor de reglare a sistemelor de organe; - descrierea compoziţiiei şi proprietăţilor fizico-chimice ale sângelui; - determinarea indicilor hematologici.
|
- Obiective şi metode de studiu în fiziologie. - Plasma sanguină: structura şi funcţii. - Elementele figurate: eritrocitele, leucocitele şi trombocitele - variaţii fiziologice, structura morfo-functională. - Hemostaza fiziologica: hemostaza primară, coagularea, fibrinoliza. - Antigenele eritrocitare; grupele sanguine, transfuzia . |
|
Subiectul 2. Fiziologia sistemului cardiovascular |
|
|
Obiective |
Unităţi de conţinut |
|
- descrierea structurii şi funcţiilor aparatului cardio-vascular; - înregistrarea şi descifrarea electrocardiogramei la om; - identificarea proprietăţilor mioacardului: ligatura lu Stanius, extrasistola, blocada inimii; - măsurarea tensiunii arteriale şi pulsului la om în stare de repaos şi efort fizic.
|
- Proprietăţile fundamentale ale inimii. Automatismul. Conductibilitatea. Excitabilitatea, contractilitatea şi tonusul cardiac. - Ciclul cardiac şi manifestările sale, şocul apexian, zgomotele cardiace, pulsul arterial. Electrocardiograma normală. Vectrocardiografia. - Travaliul cardiac, debitul cardiac şi metode de determinare. - Reglarea nervoasa şi umorala a inimii.
|
|
Subiectul 3. Fiziologia respiraţiei |
|
|
Obiective |
Unităţi de conţinut |
|
- descrierea mecanismului de respiraţie pulmonară; - determinarea volumelor respiratorii la om; - înregistrarea pnemogramei la om în stare de repaos, după efort fizic şi în timpul exclamării unui text.
|
- Ventilaţia pulmonară şi mecanica sa. - Schimbul de gaze la nivelul alveolei pulmonare ; transportul de gaze în sânge. - Reglarea ventilaţiei. - Respiraţia internă. - Respiraţia în condiţii speciale ( aviaţie, spaţiu şi subacvatic).
|
|
Subiectul 4. Fiziologia digestiei și metabolismul bazal |
|
|
Obiective |
Unităţi de conţinut |
|
- descrierea mecanismului şi specificului digestiei proteinelor, lipidelor şi glucidelor; - aprecierea compoziţiei chimice a sucului gastric, proprietăţilor sucului pancreatic şi a bilei; - estimarea raţiei alimentare; - calcularea metabolismului bazal la om.
|
- Funcţia secretorie şi motorie a intestinului. Absorbtia intestinală. - Structura funcţională a glandelor salivare. Funcţiile glandelor salivare, rolurile salivei. - Digestia gastrică şi controlul funcţiilor secretori şi motori ale stomacului. - Secreţia biliară; funcţiile colecistului. - Rolul pancreasului exocrin şi al ficatului în digestie. - Metabolismul energetic şi bazal. |
|
|
|
|
- Subiectul 5. Fiziologia excreţiei şi glandelor endocrine |
|
|
Obiective |
|
|
- - descrierea structurii şi funcţiilor rinichiului; - - identificarea mecanismului de formare a urinei; - - descrierea funcţiilor glandelor cu secreţie internă; - - determinarea nivelului glicemiei în sânge la om; - - estimarea şi aprecierea acţiunii insulinei asupra cantităţii de glucoză în sânge. |
- Funcţiile şi rolul rinichiului. - Filtrarea glomerulară. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Rolul rinichiului în menţinerea echilibului acido-bazic. Reglarea activităţii renale. Micţiunea; - Caracteristicile şi compoziţia urinii. - Fiziologia clandelor cu secreţie internă. - Hipofiza. Tiroida. Paratiroidele şi echilibrul fosfo-calcic. - Glandele suprarenale. - Gonadele. |
|
- Subiectul 6. Fiziologia Sistemului nervos central și sistemelor senzoriale |
|
|
Obiective |
Unităţi de conţinut |
|
- - descrierea structurii, funcţiilor şi proprietăţilor SNC; - - identificarea reflexelor condiţionate la om; - - înregistrarea şi interpretarea electroencefalogramei la om; - - determinarea acuitatăţii vizuale şi auditive la om. - |
- Proprietăţile centrilor nervoşi. - Măduva spinării. Trunchiul cerebral. Cerebelul. - Scoarţa cerebrală. - Analizatorii: gustativ, olfactiv, optic şi auditiv.
|
- VI. LUCRUL INDIVIDUAL
|
Produsul preconizat |
Strategii de evaluare |
Criterii de evaluare |
Tema de realizare |
|
Recenzia unui studiu |
Analiza, reflecţii critice Elaborarea recenziei |
Surse relevate pentru disciplină Publicaţii recente Conţinutul să corespundă rigorilor -ştiinţifice -lingvistice -etice -de tehnoredactere Caracter analitic Integrarea cunoştinţelor anterioare Volum (5-10 pagini) |
Cu cel puţin o lună înainte de examen |
|
Referat |
Studiu bibliografic Studiu experimental |
Profunzimea studiului Diversitatea surselor Analiza critică a rezultatelor prezentate Volumul Identificarea posibilităţilor de aplicare a rezultatelor |
Cu cel puţin o săptămînă înnainte de examen |
|
Proiect de cercetare |
Proiectarea etapelor Documentarea Realizarea investigaţiei Prezentarea rezultatelor |
Actualitatea temei de cercetare Metode, tehnici adecvate Analiza, prelucrarea datelor Originalitatea formei de prezentare Corectitudinea utilizării termenilor Relevanţa concluziilor |
Conform graficului stabilit |
- VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ
- Corlăteanu A.,Dudnic E., Физиология кровообращения. Практикум. Chişinău: CEP USM, 2010, 56 p.
- Corobcov A., Fiziologia normală. M., Şcoala superioară, 1983.
- Dudnic E.,Corlăteanu A., Îndrumar la hematologie. Note de curs. Chişinău: CEP USM, 2010, 41 p.
- Gaman A. Sistemul sanguin Ed. SITECH. 2002.
- Guyton A, Fiziologia umană şi mecanismele bolilor. Editura Medicală, Amaltea W. B. Saunders. Bucureşti., 1997.
- Haulica, I. – Fiziologie umana, Ed. Medicala, editia a II-a, Bucuresti, 1996
- Corlăteanu A. Fiziologia sistemului cardiovascular Chişinău: CEP USM, 76 p.
- Melnic B., Crivoi A., Compendiu de lucrări practice la fiziologia omului şi animalelor. Lumina, 1993.
- Melnic B., Hefco V., Crivoi A., Fiziologia omului şi animalelor. Chişinău, Stiinţa, 1993.
- Melnic B., Crivoi A., Probleme actuale de fiziologie a sistemului nervos central. Chişinău, Edit. USM, 1996.
Anexa 1. Tematica referatelor la Fiziologia umană
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Modifié le: jeudi 23 septembre 2021, 10:36