Civilizație europeană și românească
Semestrul II

            Cursul Civilizație europeană și românească  se axează pe două elemente constitutive ale culturii și civilizației mondiale, cea europeană și cea românească, urmărindu-se stabilirea unor similitudini şi particularităţi distincte între cele două culturi. Se pune accent pe conceptele de „cultură” și „civilizație”, pe rolul unor culturi ca cele ale Greciei și Romei antice în afirmarea culturii europene, implicit a celei românești.

Literatura română contemporană: deschideri spre universalitate
Semestrul II

Cursul Litertura română contemporană: deschideri spre universalitate urmăreşte evoluţia literaturii române în sec. XX-XXI. Studiul acestei perioade se va face după criteriul deceniilor literare, urmărindu-se de fapt cinci decenii de literatură română, în cadrul cărora avem în vedere evoluţia independentă a genurilor literare. În ce priveşte proza deceniului şapte, modalităţile narative sunt divergente, de aceea le vom urmări pe trei subcategorii sau secţiuni: proza analitică, proza evazionistă şi proza experimentală.

 

Scriitori de origine română în literaturile europene
Semestrul II

Cursul are drept obiectiv major nu atât parcurgerea unei perioade literare, cât posibilitatea de a  oferi masteranzilor spre studiu opere reprezentative aparţinând autorilor români disidenţi, exilaţi sau plecaţi benevol din ţară de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul celui de-al XX-lea secol, opere ce au îmbogăţit literatura naţională.

Conţinuturile cursului sunt structurate la confluenţa dintre trei principii fundamentale: a) – principiul integrării fenomenelor literare din perspectiva istorismului; b) – principiul estetico-valoric aplicat studiului aprofundat al unor opere şi scriitori de referinţă; c) – principiul continuităţii ce relevă planul diacronic şi sincronic al evoluţiei procesului literar din perioada vizată.

Problematica cursului se focalizează în jurul celor mai reprezentative personalităţi din diasporă: E. Văcărescu, M. Bibescu, T. Tzara, I. Voronca, E. Cioran, E. Ionesco, P. Goma, G. Melinescu, H. Müller.

TRADIȚIE, EXPERIMENT ȘI INOVAȚIE ÎN LITERATURA ROMÂNĂ INTERBELICĂ
Semestrul II

Cursul este destinat masteranzilor de la anul I, își propune să aprofundeze noțiunile de ține de romanul modern, roman psihologic, parnasianism, gândirism, simbolism, poezia ermetică, poezia ezoterică. Cursul respectiv urmărește să valorifice detaliat scriitorii ce influențează și în continuare literatura română, unii din ei având și impact cu literatura universală: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia,Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade. Majoritatea operelor de rezistenţă a acestora propun nişte modele literare remarcabile, care, transsubstanţiate artistic original, exercită în timp o influenţă benefică asupra literaturii române de mai târziu. Interpretarea textelor și valorificarea lor din optica experimentului, a tradiției, a inovației va dezvolta capacitatea de comprehensiune.La studierea operelor mari ale scriitorilor din perioada interbelică, se preconizează abordarea diverselor probleme ce ţin de curent şi gen literar, de metode şi tehnici narative, de tipologie a naratorilor, de structură a personajelor, de poetica şi stilistica discursului. Un principiu diriguitor adoptat la predare este cel al reconsiderărilor din unghiul exigenţelor actuale.

Mircea Eliade şi înnoirea prozei româneşti
Semestrul II

Cursul este destinat studenților masteranzi şi are ca finalitate studiul complex al operei lui Mircea Eliade în contextul înnoirii prozei românești.

Metodologia de studiu a textelor din opera lui M. Eliade se axează pe 2 dimensiuni: integrarea lui M. Eliade în contextul prozei interbelice româneşti (alături de alţi prozatori reprezentativi, care au contribuit la înnoirea prozei), studiul tematic comparat al textelor literare ale lui         M. Eliade cu texte ale unor scriitori români sau din alte literaturi. Totodată, lectura textelor literare va fi suplimentată de revederea unor concepte filozofice şi teoretice ael lui Eliade în ceea ce priveşte mitul, religiozitatea etc.

Rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice vizează, în particular, studiul monografic al unui autor complex, recunoacut în plan naţional şi global. În plan profesional, cursul oferă studentului posibilitatea de a percepe şi a conştientiza viziuni şi modalităţi artistice originale stimulatoare din punct de vedere receptiv şi creativ.