Opțiuni înscriere
Cursul Istoria modernă a românilor cuprinde perioada: mijlocul secolului al XVIII-lea - 1918 şi este predestinat studenţilor anului II de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istorie. Scopul cursului este de a crea o concepţie integră şi temeinic argumentată asupra evoluţiei societăţii româneşti în epoca modernă, locul ei în istoria universală. Problematica vizează transformările fundamentale în domeniile economic, social, politic şi spiritual ce au condus la modernizarea societăţii româneşti; lupta pentru constituirea statului modern român; lupta pentru apărarea identităţii naţionale a românilor aflaţi sub dominaţie străină; desăvârşirea unităţii statale a poporului român.
Pentru studiul disciplinei Istoria modernă a românilor se vor studia următoarele probleme: Contextul internaţional şi statutul politico-juridic al Principatelor române de la mijlocul secolului al XVIII-mijlocul secolului al XIX-lea, Mişcări social-politice în Ţările Române de la mijlocul secolului al XVIII-lea - mijlocul secolului al XIX, Formarea şi consolidarea statului modern român, Economie şi societate în epoca modernă românească, Evoluţia vieţii politice româneşti (1878-1914), Politica externă a statului modern român (1878-1914), Situaţia românilor aflaţi sub dominaţia străină (Transilvania, Bucovina, Dobrogea), Desăvîrşirea unităţii naţional-statale a poporului român, România în timpul Primului Război Mondial.
Cursul va începe cu unui sistem de referinţă teoretic, ceea ce ne permite înţelegerea mult mai profundă de către studenţi a noţiunilor utilizate. De aceea, am apelat la noţiunile de „epocă premodernă”, „între medieval şi modern” etc., care exprimă, chiar la o pricire superficială, ideea evoluţiei, a schimbării.
Problematica cursului urmăreşte abordarea acelor mutaţii care s-au petrecut în perioada „între medieval şi modern” dintr-o perspectivă nouă: ne propunem să prezentăm evoluţia – încă din zorii epocii moderne – a concepţiilor, proiectelor, programelor, a dezbaterilor asupra procesului de evoluţie a societăţii româneşti şi apoi transpunerea acestora în practică, măsura şi modul în care s-au materializat în Ţările române. Vom evidenţia trăsăturile proprii fiecărei etape, accentuând elementele de continuitate şi înnoire, încercând, în acelaşi timp, să evidenţiem trăsăturile specifice epocii moderne în Ţările române, în raport cu contextul general european şi chiar mondial, să punem în valoare contribuţia naţiunii române la dezvoltarea Europei.
Disciplina de studiu selectează o parte din materia teoretică, care se expune în manuale, monografii, prelegeri, în aşa mod ca în conformitate cu sarcinile pregătirii cadrelor istorice în cele mai accesibile forme să expună volumul necesar de cunoştinţe ştiinţifice.
Disciplina deţine o poziţie importantă în formarea competenţelor specifice ale programului de formare profesională, integrând procesul general istoric prin localizarea spaţială şi temporală a evenimentelor istorice, constituirea unor structuri şi forme civilizaţionale ale epocii moderne în spaţiul carpato-danubiano-pontic, importantă atât ca fenomen în sine, în istoria omenirii cât şi prin faptul că stă la baza civilizaţiei contemporane în toată complexitatea ei. Studiul istoriei moderne a românilor este important şi prin oportunităţile pe care le oferă în dezvoltarea competenţelor profesionale, în ceea ce priveşte lucrul cu documentul istoric, ţinând cont de varietatea şi complexitatea procesului de interpretare a surselor. Înţelegerea şi interpretarea surselor din epoca modernă românească necesită o pătrundere profundă în problematica categoriilor şi modului de gândire specific modernităţii, ceea ce implică şi necesitatea transpunerii acestor forme mentale în limbajul inteligibil pentru epoca contemporană. Prin aceasta se vor dezvolta diverse capacităţi de adaptare şi comunicare coerentă a informaţiilor şi a problemelor cu caracter istoric atât specialiştilor cât şi nespecialiştilor in domeniu.
Disciplina se va preda în limba română şi rusă (după caz), dar studiul său va implica şi cunoaşterea din partea studenţilor a altor limbi decât cea maternă, pentru studierea surselor şi consultarea literaturii necesare în limbile de circulaţie.
Beneficiarii cursului sunt studenţii anului II al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istorie.
Disciplina se studiază în semestrele III (1-3) s.z.