Opțiuni înscriere
Modelarea 3D este o tehnică în grafica computerizată pentru producerea reprezentărilor digitale 3D obiectelor sau suprafațelor.
Un artist folosește un software special pentru a manipula punctele din spațiul virtual (numite noduri sau vârfuri) pentru a forma o rețea: o colecție de vârfuri care formează un obiect. Aceste obiecte 3D pot fi generate automat sau create manual prin deformarea rețelei sau manipulând într-un alt mod vârfurile. Modelele 3D sunt utilizate pentru o varietate de medii, inclusiv jocuri video, filme, arhitectură, ilustrație, inginerie și publicitate comercială. Procesul de modelare 3D produce un obiect digital capabil să fie complet animat, făcându-l un proces esențial pentru animația personajelor și efectele speciale. Nucleul unui model este rețeaua care este cel mai bine descrisă ca o colecție de puncte din spațiu. Aceste puncte sunt mapate într-o grilă (grid) 3D și unite împreună ca forme poligonale, de obicei triunghiuri sau patrulatere. Fiecare punct sau vârf are propria sa poziție pe grilă și combinând aceste puncte în forme, se creează suprafața unui obiect.
Modelele sunt adesea exportate în alt software pentru a fi utilizate în jocuri sau filme. Dar unele programe de modelare 3D permit crearea unei imagini 2D folosind un proces numit randare 3D. Această tehnică este fantastică pentru a crea scene hiper-realiste folosind algoritmi sofisticați de iluminare.
Modelarea 3D este o parte integrantă a multor cariere creative. Inginerii și arhitecții o folosesc pentru a-și planifica și proiecta lucrările. Animatorii și designerii de jocuri se bazează pe modelarea 3D pentru a-și traduce ideile în viață. Și aproape fiecare blockbuster de la Hollywood utilizează modelarea 3D pentru efecte speciale, pentru a reduce costurile și pentru a accelera producția. De exemplu, serialul HBO Game of Thrones folosește modelarea 3D și animația pentru a imita fiecare episod înainte de filmare.
Datorită valorii lor, există o piață extinsă pentru modele 3D online. Site-urile web precum TurboSquid și CGTrader oferă modele și pachete 3D individuale. Artiștii pot lucra fie individual, fie în echipă pentru a crea aceste active și a le distribui pentru utilizarea lor în variate proiecte.
Imprimarea 3D este o altă aplicație populară pentru modelarea 3D, deoarece permite controlul precis asupra designului unei rețele. Obiectele pot fi generate și prin scanare 3D sau sculptare, dar aceste tehnici au limitări în precizia modelului final. Dar ceea ce se câștigă în precizie se pierde în viteză, deoarece modelarea 3D poate fi un proces obositor.
Învățarea modelării 3D poate fi o provocare. Multe dintre programe sunt complicate, iar principiile bune de modelare se bazează pe abilități artistice fundamentale. Cei cu experiență în desen și sculptură vor învăța mai ușor să modeleze. Dar, real, oricine are timp și răbdare poate învăța aceste abilități.
Un artist începe de obicei prin a genera un tip de primitivă, cum ar fi un cub, o sferă sau un plan. Primitiva este doar o formă de pornire pentru a începe modelarea. Artistul va construi pe această formă de bază și o va manipula folosind diverse instrumente de modelare. Pentru modelarea 3D este aproape întotdeauna o idee bună să se înceapă de la simplu și să se lucreze spre complex.
Modelarea 3D este un flux de lucru precis care implică adesea plasarea minuțioasă a nodurilor individuale pentru a obține contururile corecte ale obiectului dorit. Exteriorul rețelei este compus din poligoane care pot fi subdivizate în forme mai mici pentru a crea mai multe detalii. Aceste subdiviziuni sunt necesare în special dacă modelul 3D urmează să fie animat. Orice articulație care trebuie să se îndoaie, cum ar fi genunchiul sau cotul unui personaj, va avea nevoie de aceste poligoane suplimentare pentru a asigura o mișcare lină. Există mai multe instrumente pentru a accelera procesul de modelare. Majoritatea programelor includ o tehnică de oglindire care îi permite artistului să construiască un model simetric lucrând doar pe jumătate – sau chiar pe un sfert – din obiect. Acest lucru este util în special în designul personajelor, deoarece un artist trebuie să modeleze doar o parte a personajului, iar software-ul îi va oglindi munca de-a lungul axei dorite, creând un obiect perfect simetric.
Alte instrumente permit deformarea rapidă a suprafeței unui model. De exemplu, o textură de zgomot poate fi folosită pentru a deplasa rețeaua pentru a obține o suprafață mai organică. Sau un instrument de suprafață de subdiviziune poate fi folosit pentru a simula un număr mai mare de poligoane. În acest fel, artistul poate lucra „nedistructiv” într-un proces care îi păstrează opera originală. Acest lucru este deosebit de important pentru modelele mai complexe care necesită experimentare pentru a fi corecte.
Odată ce modelul este complet, suprafața poate fi vopsită și texturată. Texturarea modelelor e folosită pentru a crea detaliile suprafeței. În acest fel, un artist poate face ca un model să pară mai complicat decât este. Această tehnică este utilă în special în jocurile video în care rețelele complicate se pot dovedi a fi dificile pentru un procesor și pot întrerupe jocul.
Nu există un program perfect pentru a fi utilzat în contextul modelări, texturării și animației 3D pentru jocuri, dar printre cele mai bune pot fi menționare: Autodesck Maya, Cinema 4D, Houdini, 3DS Max, Blender, SketchUp etc. Fiecare dintre ele are anumite avantaje și dezavantaje. În cadrul acestui curs vom utiliza Blender în calitate de software de bază. Este un soft eficient și liber. Tocmai bune pentru a fi folosit pe băncile universitare.
Cursul este unul de bază la formarea competențelor specialiștilor în Designul Jocurilor.
Cursul este predat în limbile română, engleză și rusă.
Cursul este util nu doar specialiștilor în Designul Jocurlor, ci și tuturor celora care folosesc grafica, mofelarea și animația 3D în activitatea lor.