Spintronica
Semestrul I

În cursul vizat se studiază fenomenele fizice fundamentale care au dus la crearea celor mai avansate dispozitive electronice bazate pe propritățile de spin ale atomilor substanțelor-dispozitive spintronice. Atare dispozitive duc la miniaturizarea elementelor logice și crearea a noi clase de dispozitive digitale, porți logice , dispozitive de memorie etc care consumăminim de energie.

Mecanica cuantica a sistemelor compozite
Semestrul I

Cursul de lecții conține cinci capitole: 1) Mecanica cuantica a sistemelor din N particule, 2) Matricea de densitate și operatorul statistic, 3) Compunerea vectorială a momentelr cinetice, 4) Particule identice. Metoda cuantificării a doua și 5) Unele aspecte ale teoriei simetriei in mecanica cuantica. În primul capitol sunt analizate ecuația lui Schrodinger pentru stari staționare a sistemului din N particule, principiul lui Pauli, structura sistemului periodic al elementelor din punct de vedere al mecanicii cuantice și este rezolvată ecuația lui Schrodinger pentru atomul de heliu si molecula de hidrogen. În capitolul al doilea se introduce matricea de densitate si operatorul statistic pentru stările pure, se descriu starile mixte cu ajotorul matricei de densitate si al operatorului statistic și se deduce matricea de densitate a unui system compozit și a sistemului cuantic in thermostat. Al treilea capitol conține proprietațile de bază ale operatorului momentului cinetic, compunerea vectorială a doua momente cinetice in caz general cu ajutorul coieficienților Clebsh-Gordan și compunerea vectorială în cazuri concrete a spinilor electronilor și a momentului cinetic orbital al atomului cu spinul electronului. În al patrulea capitol se analizează principiul nedistinguibilitatii particulelor identice si se descrie metoda cuantificarii a doua cu aplicarea acesteia la sisteme de bozoni si sisteme de fermioni.

Analiza spectrală
Semestrul I

Analiza spectrală este o metodă fizică de cercetare a compoziției unei substanțe, prin examinarea spectrului său de radiații. A fost inițiată de Kirchhoff și Bunsen. Se bazează pe faptul că poziția în spectru a liniilor sau benzilor spectrale de emisie sau de absorbție este caracteristică fiecărei substanțe, iar intensitatea lor depinde de concentrația acesteia într-un amestec dat.